Portret
Bună! Eu sunt OM Tu? Cu cerul zgândărit de stele și lună Mă joc cu întunericul Îl bucățelesc Îl împart, Să-i curgă lumina de mâine Peste al lor vis. Bună! Sunt OM și Doresc ca
Cenaclul
Aproape de liman
Mi se făcuse somn de-atîta mers şi m-am întins pe tăietura galbenă a unui copac. Nu am mai apucat să adorm, căci spatele mi s-a udat de seva albă care mustea înăuntru şi se ridica
Indemn pentru copilul meu
Să crezi, copile-,n poveste să crezi în tot ce-i frumos deasupra de lumi numai este decât Dumnezeu și-un înger, copile, sfios! să crezi în minuni solitare în basme să crezi și în zmei în zâne,
Etern
De mine vreau să-ţi amintească ploaia când îţi mângâie chipul răvăşit, să-ţi şiroiesc prin gânduri iar văpaia acestei veri, în care ne-am iubit să nu se stingă-n tine niciodată. În orice siluetă să mă vezi
Apel de toamnă
Iubito, hai să îmbrăţişăm copacii Şi paşii să ni-i scufundăm în iarba udă, Cu braţele sã smulgem dintre nori haragii Când toamna în pahare ne asudă. Iubito, hai să ne scăldăm în ceaţă finã Şi
Să oprim timpul!
În veri sau ierni pierdute pas cu pas, În vocea ta, în mersul tău, oricând, Printre pedepse și stingeri ale vieții Ne-am întâlnit neașteptat! Mi-aș fi dorit să am puterea De a opri până și
Cinci minute
Ş-am decis să stau pe loc cinci minute. Să opresc timpul acestei zile pentru cinci minute. Când, în acest răstimp, am privit în jur, pentru început am avut impresia că-mi văd toate visurile. După aceea
Dragoste la singular
Cum să iubesc? Nu ştiu a-ţi arăta. Cum să trăiesc? Nu ştiu a te-nvăţa. Cum să ascult? Nu ştiu a-ţi povesti. Cum să visez? Nu ştiu a-ţi desena. Dragostea mea s-a ascuns de lume şi
E atât de dimineaţă…
Deşteptătorul... a urlat la mine ca un nemernic. Mă ridic din pat zâmbind visului, promiţându-i că ne vom revedea curând. Deschid larg fereastra şi privesc lumea de afară. E o dimineaţă simplă, e aceeaşi dimineaţă
Roata vieții
Din pânza rece ce curgea Pe sub pământ, cândva... Am scos sus, la lumină Cu cofa plină, Apa vieţii. Din firul apei, am luat Atât cât soarta s-a-ndurat. Născută apă-n strat freatic, Noi am trudit
Cu măștile jos!
Din dorința de a fi pe placul celor din jur apelăm tot mai mult la intervenții în ceea ce privește identitatea și crezurile noastre. Din păcate prin aceste intervenții, ajungem să amputăm și acele lucruri
Sfârşit de septembrie
Încă îmi şade sfios pe perete calendarul de anul trecut cu ultima zi a lui iulie încercuită, celelalte luni, celelalte zile au urechile ciulite şi ne întreabă în şoaptă, când ne împăcăm. Dacă-ţi faci rânduială
Mămăruţa
Am în palmă tot ce mi-a rămas, o mămăruță ce a rătăcit calea, eu sunt universul ei, ea e rătăcirea mea, zborurile noastre stau încrucișate pe un ram, asteptându-ne în aripi, doar vântul să ne
Masca sufletului
O nouă dimineață răsare, iar noi cu ochii întredeschiși și inundați de razele măgulitoare ale soarelui care răzbat prin geam, ne pregătim pentru o nouă rundă de înfruntări cotidiene. Facem patul mai ceva ca la
Du-te lună și te-ascunde
Du-te lună și te-ascunde După nori, pe nu știu unde, După nori și după stele, După lacrimile mele. Stelelor, vă stingeți toate, Să coboare neagra noapte, Să învăluie pământul, Precum mi-a-învăluit gândul. Bolta cerului să