Curg streşinile-nlăcrimând viori, Ce-ardeau acum o lună… Pastel de vremuri şi culori, La geamuri se adună. Perdele flutur răspândind fiori, De rece dezmierdare… Si se aud din depărtări, Chemări de răpitoare. Stă zgribulită într-un strigăt
E o frică aşezată pe secunda în care îţi numeri paşii, nu ştiu s-o numesc, dar e posibil ca nici un paznic de păcate să nu mai primească flori la uşa raiului. O să rămânem
Toamna de azi mi-a pictat pe suflet o hartă colorată din care nu înțeleg mare lucru. E plină cu semnul întrebării, semnul exclamării și multe, prea multe puncte de suspensie... Parcă privesc o lucrare scrisă
Aș putea să-ți fiu soare Rază în a curcubeului culoare Să-ți mângâi cu căldură chipul Să-ți învelesc cu iubire trupul. Aș putea să-ți fiu furtună În stropi vii să mă preling Peste trup și să
Îmbrăţişam copacul bătrân, ostenit de bătaia puştii atunci când căprioara s-a ascuns în spatele lui. Urma glonţului s-a umplut acum cu botul umed ce-l sărută în fiecare zi şi îl adapă să-i mai rodească frunza
O casa. Imbatranita. Scorojita. Singura. Doi pomi in curte. Ce in alte vremuri au fost puternici si inalti. Acum sunt cazuti, aplecati si goi. Intre cei doi pomi, o statuie din piatra gri si rece.
Pictat, tu îmi zâmbești Ca din oglindă... Sau parcă nu... Aievea te privesc- Ești fluturele-n care-ncearcă Să se prindă Văzduhul meu puternic De lumesc. În orizont, la margine De mine, Mii de hotare ne-au înlănțuit-
-ce vrei sa sti? De vei sti nu vei cunoaste niciodata asa cum latura unui patrat nu va cunoaste esenta unei sfere. Pot sa iti imprumuti dragostea, insa nu o vei darui decat blestemului de
Sunt gelos pe frunzele care cad și pe hainele care te ating, pe soarele care iți alintă chipul pe somnul care te învăluie, și - de un timp încoace - pe oglinda care îți redă
Cu siguranță, ți s-a întâmplat măcar o dată- iar dacă nu, îți doresc să ți se întâmple-, să dai de vreun om care să-i fie drag sufletului tău, fără să aibă înrădăcinat niciun antecedent vizual
O, cum se înfruntau voinţele noastre Ca două corăbii de luptă în larg! Dedesubt în cală inimile tăceau… Doar şerpii gânduri şuierau pe catarg.
Te caut printre bătăile inimii mele şi nu dau de tine. Aş vrea să strig , să mă izbesc de pereţii nepăsării tale, până îi sparg de tot. Fără speranţă, fără glas, rămân doar un
Mi se cojeste vara de pe piele Las dara pe trotuar, Bucati de soare curg Caldura nu mai vede Furtuna e pe drum. Mi se zbate vara in piept Respira greu, uscat Simt cum se
astăzi spitalele au fost pline de mine și ospiciile la fel astăzi am fost bolnav și orfan datorită ție astăzi eu am fost totul pentru toți, dar nu și pentru tine astăzi nu a fost
Când braţele le-ntinzi ca să cuprinzi un ciung Şi năzuieşti ca să se bucure de-mbrăţişare, Iar el te muşcă, adânc, până la os, până la nervi Şi-apoi îţi scuipă-n faţă degetele mâinii-ntinse Şi ţi le-nfige-n
