Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii

O recunoașteți?

O-ntâlnești mereu, ai crede-o trasă-n mii de exemplare.
Pururea împresurată de priviri cuceritoare —
Sedentari ce bat din pinteni, ghiuji ce fac pe ticăloșii —
Ea pășește, zâmbitoare,
Arborându-și pretutindeni “semnele-i particulare”:
Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii.

La o parte! trece zâna veseliei zgomotoase.
În tăcuta noapte-a morții ea e râsul și lumina…
Plângă de durerea țării cârtitorii și fricoșii,
Peste rănile-i deschise, radioasă trece zâna,
Ca un steag de biruință pe un câmp albit de oase…
Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii.

Legănându-se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare.
Tu-ți plângi neamul pus pe cruce, la răspânte de pieire,
Plâng de-nvăluirea țării, în mormântul lor, strămoșii.
Ea, cu farmece-n privire,
Grațiile și le plimbă, în costum de vânătoare:
Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii.

Alexandru Vlahuță,
Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii (15 noiembrie 1917)

fusta-scurta

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Sorin Tudor

Sorin Tudor Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Recomandări

Adaugă comentariu