2016

Mi-e dor de cerul meu albastru Când norii nu știau să plângă, Mi-e dor să-mi spună-al nopții astru Că și la mine-o să ajungă. Mi-e dor să văd în orice floare Un zâmbet dintr-un timp 

În visul tău, Caută-mă în flori de spin ce-ți vor lăsa Sânge pe haine. Trezește-mă la viață și Închide-mă în palma ta. Privește-mă în ochii înflăcărați... Pâna voi simți că nu mai exist, Voi începe 

Cărările muntelui au rămas nebătute de paşii ce odată răsunau a poveşti nescrise încă! Bisericile cu icoane pictate încă aşteaptă tăcute spovada muritorilor sorţii! Marea îşi revarsã valurile reci pe un ţărm al nimănui! Florile 

Te-aştept în colibă, e balta aproape, Pădurea, aici, este verde mereu Şi caii sălbatici adorm lîngă ape Și ploaia miroase a lacrimi de zeu. Te-aştept, fără noimă, cînd trenul mai ţipă, Cînd lemnul pocneşte a 

"ce frumoasă ești când dimineața pe balcon îți scalzi ochii și sufletul într-o mare de soare sau poate pentru tine toată lumina e un ocean de soare te întinzi și în tine răsar curcubeie după 

Mi-ai sărutat călcâiul când piciorul meu a plâns. Pasul meu a îmbrăţişat pasul tău, mergem pe acelaşi drum. Mi-ai sărutat pleoapa când ochiul meu a ţipat de dor, Genele mele îţi mângâie obrazul. Mi-ai sărutat 

Soarele nu mai sărută pământul. Vântul nu mai are stare. Glasul timpului scrâșnește crengile amorțite ale copacilor încărcați acum de amintiri grele. Frunzele se dezlipesc de propria inimă. Se aruncă îmbătate, parcă, de iluzie într-o 

Greieri cântă lin în întuneric Luna luminează-n cer, feeric Câte-o stea sclipește tremurândă, Licuricii se aștern la pândă, Și-n livada mea o mierlă cântă. Se adună la căderea nopții Rândunelele pe stâlpul porții, Pe sub 

Iubita mea, hai să fugim în lume, hai să ne pierdem urma, să gonim și când o fi - în ceasul serilor nebune - cu tot ce suntem noi să ne iubim. nu vreau alai 

Dansează-l cu mine când vântul îşi scrie poemul de fum pe-o zare-nrobită de gândul că nu i-a rămas niciun drum pavat doar cu bune intenţii. Dansează-l cu mine şi taci privindu-mă doar.N-am pretenţii vreun alt 

Te-aş smotoci un pic, te-aş burzuli şi te-aş îmbrăţişa sărutându-ţi iarăşi inima. Aş mângâia-o cu vârful degetelor de la mâna dreaptă atunci când aşezarea în mâna stângă şi-ar potrivi şi iar aş săruta-o să fiu 

Macazuri plâng sub dârele din mine, Când trenuri işi aruncă norii-n zare, Cu ţipete prelungi, de fluiere prea fine, Sã poată plânge-a noastră defazare. Cantoane părăsite cresc sub dealuri, Când ochii ţi-i privesc prin sticla