Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Iubita mea, hai să fugim în lume,
hai să ne pierdem urma, să gonim
și când o fi – în ceasul serilor nebune –
cu tot ce suntem noi să ne iubim.
nu vreau alai în urmă să na cânte,
nimic din ce e prealumesc și bun,
mai bine lasă totul să se-ntâmple,
mai bine lasă-mă sa fiu nebun.
și-așa pierduți în lumea necuminte
sărutul tău sa-mi fie hrană și balsam,
iubindu-te cu fără de cuvinte,
cu tot ce ești, cu tot ce sunt și am!
nu cred în metafizici solitare,
dar cred în basmele citite-n doi
și-așa fiind – plecați peste hotare –
nu-i pasă nimănui de noi!