Sofia
Rodirea îndoielii Răspunsul întrebării Ajuns în ceasuri tulburi- Clipe dintr-un veac Al conversării cu sine În oglindirea celuilalt… Convertirea la Viață
2020
Lacrima unei fete ajunsă într-un poem
Iată lacrima unei fete ajunsă într-un poem! - Lacrima sau Fata? ai să mă-ntrebi. - Ambele! am să îţi spun. Trecutul, mereu iluzia clipei! Memoria rămâne închisă acolo, căci fiecare primăvară e unică, şi dragostea
Tablou
Sub ochiul dimineții, zarea Sărută marea-n infinit, Îmbrățișându-i cuvântarea Albastrului către zenit. De frici se dezgolește valul Spărgându-se către liman, Șoptindu-i zilei tot aleanul Vărsat de ape peste an. Povești se întregesc pe unde Cu
Geometria lui Kandinsky
E adevărat că două linii paralele se pot intersecta, Nu pentru că îl combatem pe marele Euclid, ci pentru că aşa e. Pentru că, acolo unde culoarea pătrunde în planul realităţii materiale Totul devine posibil
Poem singur
în lumea mea toți pașii sunt singuri ca un pustiu prin care sălășuiesc umbre îngeri de zăpadă se ridică din miez de vară și toți pașii sunt singuri nici ecou, nici tăcere nu răsună în
Pentru totdeauna
Potrivește-ți pasul cu al meu, iubire și mergi lângă mine… Înspre fericire drumul împreună să îl căutăm… Amândoi de mână lumea s-o-nfruntăm, amândoi de mână vămi de mări să trecem și-n tandrețe veșnic, veșnic să
Zece lucruri mai puțin știute despre București
Știați că... 1. Bucureştiul a fost desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica. 2. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era Balta lui Dura Neguţătorul. În 1779 , pentru a organiza
Despre tăceri
Sunt sigur că as fi putut fi un bun narator de povești de dragoste. Pentru că scriitor nu m-aș fi putut numi. Și sunt sigur că aș fi putut fi un bun înșiruitor de metafore.
Cântecul mării
Cântecul mării de Oleg Serebrean este un roman elegant, dureros, un roman ce îți induce o stare asemănătoare unui tangou ascultat la patefon. Cartea este un omagiu adus Cernăuțiului, un oraș care a cunoscut multe
Îți poți irosi toate iubirile înainte de vreme?
Pot secătui sufletele asemeni râurilor? Și cât de aride pot ajunge? Și dacă - așa cum există un număr limitat de bătăi de inimă - există un număr limitat de iubiri pe care un suflet
Cerul iubirii
Iubirea curge în cuvinte Rostogolite printre rânduri, Rastalmacindu-mi taine sfinte Pitite-n vremuri printre gânduri. De dincolo de geamul zilei Coboară șoapte nerostite Să-i lege verii amintire Cu ochi de dor și de ispite. Cu verde
Ploaia de verde suspin
A plouat aseară undeva în lume, Poate-acolo unde pomii s-au rugat Zeului ce știe ploaia să-și asume Când căldura este de nesuportat. Aș fi vrut o ploaie și la mine-n urbe, Căci copacii-n stradă îmi
Sunt bine
Ce bine că noaptea îmi cântă poeme Când gândul se-ncurcă în nori de dileme Ce bine că versul mereu îmi răspunde Când tu ești departe, doar tu știi pe unde... Ce bine, ce bine, că
Din fericire, lacrimile-ţi sunt mai lungi decât părul
Din fericire, lacrimile-ţi sunt mai lungi decât părul, Iar floarea de tei galbenă căzută pe drumul mov Ce se lipise de tălpile pantofilor tăi E mai galbenă decât lămâiul plantat, Căci în grădina fiecărui tei
Unii trăiesc cu ură, alții cu dor, alții cu poftă de dragoste
Înăuntrul fiecărui om e ceva unic... Lumea se împărțise în două: lumea adulților speriați și lumea copiilor neînfricați existau una lângă alta și nu se intersectau. Înăuntrul fiecărui om e ceva unic. Dacă scoți asta,