Inserții argintii ți-am adunat de la tâmple, Le-am plimbat în caruselul viscerei Le-am făcut lac nemișcat Pentru păstrăvi nălucă... Inserții argintii am confecționat Cu solzi insistenți, Gâdilați de ape de munte, Energie verde curgând... Muzicalitate
Un film de Andra Roman. Asta am facut eu in ultimele zile petrecute acasa. Am trecut in agenda momente frumoase, sentimente, calatorii, suveniruri, experiente de toate felurile. Am experimentat niste zile creative intre 14 pereti,
În bibelouri și cristaluri ne-a transformat pandemia care a lovit lumea. Toți am devenit fragili și delicați, chiar dacă în mod normal poate nu aveam nimic de-a face cu fragilitatea, delicatețea și nici cu sensibiliatea.
Zuleiha deschide ochii este un roman despre bucuria de a trăi într-un spațiu în care moartea se intrepătrunde mai mult decât oriunde cu viața, încât devine mai puțin înspăimântătoare, iar viața capătătă o intensitate covârșitoare.
În zilele de stat în casă, Caut florile în amintiri. Le-am regăsit! Sunt la fel de frumoase! Au păstrat parfumul clipelor, Ca o readucere de gând dus, De pași făcuți pe lângă ele. O amintire
Când ajung în squarul unui oraș nou, simt siguranță. În pătratul lui. Mă întreb unde nu sunt? E dimineață. Invizibile diagonalele unor vremi de aur, ce demult! Cafea în mână. Unde sunt cel ce sunt
Oamenii pe care nu i-am iubit la timp Au rămas în paginile astea albe Nimeni nu se naşte de două ori, eu asta am citit în ochii tăi şi mi-e teamă Atât de teamă De
Îți doreai trandafirii din sufletul meu, Cu petale de foc și arome de dor Nevăzut și intens, cu iubirea trofeu Obținut în apusuri de timp arzător. Când ți-am dat un buchet, m-ai privit îndelung Și-n
"Viața este plină de absurdități ciudate, care, destul de ciudat, nici nu trebuie să pară plauzibile, deoarece sunt adevărate.” (Luigi Pirandello, Șase personaje în căutarea unui autor) Cum putem să definim siguranța și încrederea atunci
Am un mare noroc Pot să îmbrățișez câmpii cu maci Pot săruta focul din lalele Pot fi romantic cu pădurile din munți Pot strânge în brațe norii până plouă Și apoi pot atinge fiecare picătură
Se odihneau pe-o pajiște-nflorită Și îi sorbeau culoarea, ochii tăi, În primăvara-n care, fericită, Mă însoțeai pe ale vieții căi. Îți devenea privirea o visare Ce cuprindea tărâmul meu de vis În care îmi doream
o după-amiază de aprilie – la curs… stăteam, ca de obicei, în prima bancă – să-ţi sorb fiecare cuvânt, fiecare gest, fiecare privire… şi fiecare zâmbet… şi, uneori, mă căutai cu privirea : zâmbeam…, continuai…;
O grădină plină cu flori. Mulți trandafiri, câteva gladiole, vreo trei, patru lalele. Un balansoar, o carte și gânduri. Multe gânduri care te aduc lângă mine chiar dacă tu ești departe. Foarte departe. Știu, gândurile
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2020-2021, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult. Aflat la a
Purtăm în vene sevă de trădare, principiile noastre au devenit caduce, răstignim adevărul fără remuşcare şi spânzurăm Lumina pe cruce. Prigonim iubirea şi iertarea divină, ascunşi sub masca unui convins ateu, cerşim cu îndurare o