Draga Charlie Chaplin, zilele trecute am revăzut câteva secvențe din filmele tale și ma gândeam sa îți scriu. Deși trăim într-un timp dominat prin excelentă de tehnologia comunicării, ne lipsesc compasiunea și bunătatea. În cel
Ingerii din noi, fi-vor toţi aproape, Unii mai curând, alţii mai departe… Caci veniţi pe lume de ei însoţiţi, Tot aşa pleca-vom, doar mai obosiţi. Am venit pe rând, intr-o lume-n care, Vom pleca la
Când s-au deschis porțile, Hoarde străine au năvălit nemiloase, Au călcat în picioare ziua de ieri,de azi și de mâine. De atunci dorm cu porți încuiate, Cu toate cele patru cămări ferecate, De ochi zâmbitori,de
Iubire... ce cuvant! Cuvant care nu inseamna nimic daca nu e insotit de actiuni... Nu cred ca se poate iubi si atat! Nu cred ca exista iubire acolo unde nu exista intelegere, empatie. Iubirea este
se învârte roata fără mine și mă prind de mâna ta de-un deget rupt și putred de-o unghie roasă și scoasă din ochiul tău spart în galben de cuvântul meu mort ce zace pe buzele-mi
Atât de frumos m-ai crescut Departe de tentaţii, Mi-ai oferit tot ce-ai avut. Să-i devansez pe toţi ai vrut, Să fug de cei ce s-au vândut - Stigmaţii! M-ai vrut puternică! Şi-ai pus curaj într-o
Când inima zdrobită in piept, iti sângerează, Și te apasă sarcini prea grele de purtat, Când pe această lume nimic, nu mai contează, Te-ndemn să stai de vorbă cu Cel ce te-a creat! Când vrei
Merită sa faci, uneori, exercițiul de a privi lumea prin ochii mirați și întrebători ai unui copil și vei descoperi că minunile lumii nu sunt doar șapte, ci șapte milioane. Eu, până de curând, am
Am zărit un chip albastru în depărtare. Mi-a zâmbit adânc, dar sumbru şi-am ştiut... Răul nu dispare, el se-ascunde şi aşteaptă. Ar trebui să înot, să mă scufund, Într-un abis al aşteptărilor? Prin pânzele nopţii
Ceva pe lumea asta mare este Ingrozitor de scump si totusi Pe unde ai umbla sub soare Mai toti il au in buzunare Şi-l risipesc nesăbuit. Desteptul mamei fiind, Am incercat... ce-i drept... o data,
Mulțumesc. Mulțumesc că mi te-ai întâmplat, mulțumesc că te-am iubit și mulțumesc că am avut brațele tale care să-mi aducă aminte de acasă. Ceea ce știu e că nu sunt a ta și că o
să iubeşti mai mult decât iubeşti? sau poţi iubi mai mult decât iubirea, să fie mai mult decât o întrebare, mai mult decât un răspuns şi niciodată de ajuns? şi-atunci cine şi ce poate atinge
Când cazi şi zbori simultan de nenumărate ori, ajungi să te întrebi câtă răbdare poţi avea în nebunia surdă a urcuşurilor şi coborâşurilor, ajungi să explorezi, să sondezi cărări nebănuite ale minţii tale. Ajungi să
eu sunt începutul cuvântului tău pe care-l descompun curios cu inimă de copil eu sunt o carte fără file pe care tu o citești cu dezinteres lăsându-ți trupul să cadă pe-al meu blestem în chip
Exista, asa sunt înclinat sa cred, un farmec al imperfecțiunilor, un miraj nedefinit al stângăciei umane. Stângăciile, ca și timiditatea, au un farmec discret prin surprizele pe care le provoacă, prin panica naivă pe care
