Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Când inima zdrobită in piept, iti sângerează,
Și te apasă sarcini prea grele de purtat,
Când pe această lume nimic, nu mai contează,
Te-ndemn să stai de vorbă cu Cel ce te-a creat!
Când vrei s-arunci în marea uitării tot ce doare,
Sub talpa ta simți focul pamântului arid,
Sau când iți fuge calea-napoi,de sub picioare
Și te-mpresoară gânduri, tristeți care ucid,
Când simți că universul deodată, te respinge
Și valurile vieții urlând se năpustesc,
Când esti ocean de lacrimi dar nu mai poți nici plânge,
Te-ndemn să-ți plângi durerea, la tronul Lui ceresc!
Când deznadejdea vine și sufletu-l sfâșie,
Când părăsit de toate și toți,pe lume esti,
Când singur cauți drumul ieșirii din pustie,
Mă rog din suflet,Calea cea sfânta,s-o gasești!
Când peste tot în suflet mulțimi de răni deschise
Îți adâncesc amarul din fiecare gând,
Și parcă orișiunde ți-s ușile închise,
Isus Hristos deschide și cerul, prin Cuvânt!
Când inima zdrobită caută vindecare
Și ai dori de chinuri să fii pe veci scăpat,
Dă-i Domnului povara și orișice te doare,
Căci mii și mii de inimi, Iisus a vindecat!
