Ingerii din noi, fi-vor toţi aproape,
Unii mai curând, alţii mai departe…
Caci veniţi pe lume de ei însoţiţi,
Tot aşa pleca-vom, doar mai obosiţi.
Am venit pe rând, intr-o lume-n care,
Vom pleca la fel şi la întâmplare…
Fără să alegem, fără să-ntrebăm,
Venim cu un înger şi la fel plecăm.
Şi-apoi într-o lume, de îngeri purtaţi,
Fi-vom toţi alături, “fraţi” încununaţi,
Şi purtând pe frunte, lauri veştejiţi,
Ne-om simţi curaţi, ne-om simţi iubiţi.
Asa o fii oare?
Frumos spus si emotionant!