Scrisoare

scrisoareAtât de frumos m-ai crescut
Departe de tentaţii,
Mi-ai oferit tot ce-ai avut.
Să-i devansez pe toţi ai vrut,
Să fug de cei ce s-au vândut –
Stigmaţii!
M-ai vrut puternică!
Şi-ai pus curaj într-o copilă;
Aşa eram atunci…
Şi n-a fost timp de somn,
De linişte ori milă,
Şi nici de vorbe dulci.
Cu-atâta siguranţă
Şi erijat adesea-n omul dur,
M-ai vrut perfectă
Şi-ai căutat în orice faptă
Un cusur.
M-ai îmbrăcat în dragoste,
Ce-i drept…tăcută;
La rându-mi, oferind şi eu
Tot o iubire mută.

Mai ştiu că am nesocotit
În multe rânduri
Atâtea sfaturi
Transformate-n gânduri
Ce au muşcat cu poftă
Din somnul meu de noapte,
Dar nu ai vrut cuvinte,
Ai vrut fapte.
Iar zestrea de şoapte mieroase,
De teamă să nu sufăr,
Ai pus-o la păstrare
Într-un cufăr.
Dar hai să ne-ndulcim!
E timpul s-aduci cheia,
Căci nu mai sunt copila –
Sunt femeia!
Şi am gustat din plin pelinul;
Acum, mi-am împlinit destinul!

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Dobrea Elena

Dobrea Elena De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu