De fiecare data cand locurile cunoscute ne devin straine si firea nu-si gaseste locas in niciun cotlon al vietii, se ridica deasupra noastra, triumfatoare, nefericirea. Si plimbandu-se asa, fara de graba, prin mintea noastra... ii
Totul pare atât de plăcut. Tricoul atât de comod, ca și cum nu ar fi! Zilele trec, gândurile se perindă pe rând fiecare altfel structurat față de celălat. E atât de plăcut să te am
Tu ești culoarea obrajilor mei. Aștept atât de mult un răspuns... întinderea de timp este prea dimensionată. Vreau să o scurtez, dar nu depinde de mine. Îmi este atât de dor de tine! Vreau să
...e "windy" si fac frumos o scuza: Azi este fara palarii... fara diacritice corect randuite care sa imi ajute scrisul. Se amesteca buchete de idei in tot universul meu… Ramane insa ceasul realitatii care suna
Cum revii asupra numelui meu, atât de sugestiv, atât de durabil. Sper că voi fi mereu așa pentru tine. Atâtea plăceri nevinovate, atâtea. Dar tu vii și ma corectezi, mă îndrumi ca să le pot
Satul se întindea cuminte printre grămezile de delușoare, împădurite încă pe alocuri, din care zâmbeau casuțe ticluite ca în poveștile de odinioară. Valea încă părea cufundată în neuitare, în timp ce doar ici colo câte
Îmi ard mâinile pe frunzele aproape topite de atâta ploaie. În drumul său către castelul viselor, soarele privește înapoi prin crăpătura unui nor prea sleit de putere ca să opună rezistență. Împinge cu putere ultimele
Când plecam la școală, trebuia să trecem puntea din scândură şi să o luăm cu mare grijă peste imaş. Eram în fiecare seara fugăriţi de câinii unor oameni care locuiau pe la marginea satului. Ca
De multă vreme locuieşte în mine o fetiţă. O cheamă Nalena. E cam ciudată Nalena cu rochiţele făcute din poveşti şi meridiane, cu ochii revoltător de albaştri şi privirea ei halucinantă! S-au tot întâmplat lucruri
O poveste de-a mamei m-a urmărit de-a lungul vieţii, întrebându-mă, uneori, nedumerită dacă ceea ce ne-a povestit ea de nenumărate ori a fost adevărat sau o simplă închipuire în mintea ei de copil, răscolită peste
I se spunea Blondul. Și atât… Nimeni nu știa mai nimic despre el. Doar că venea adeseori în piață să cumpere câte ceva de ale gurii. Vindea sticle și borcane, goale, pe care le căuta
Prima mea iubire avea ochi negri, negri, ca două mărgele bucuroase de libertate, păr zburlit de parcă acum i-ai fi dat deşteptarea, purta pantaloni scurţi cu bretele roşii şi mereu împărţeam zâmband un sandwich la
Deși alergarea între aeroport, trezorerie, consulat, poșta română, Gara de Nord, Grozăvești, Piața Iancului, Piața Unirii, și alte piețe cărora le-am pierdut numele și numărul, a fost una "maratonică", dar de bun augur, am lăsat
Luminile orașului s-au aprins deja demult. Ochiuri de stele se cuibăresc printre oameni. Oameni grăbiți, pierduți printre gânduri. Măsurându-și fiecare bucățică de destin risipit printre orele serii. Jean Paul se contopește cu mulțimea și încearcă
Se ia dorul, încet, să nu-l doară, se cuprinde în brațele timpului; se reazămă sufletul pe un ochi catifelat de stea. Se așează dorul în palmele Universului, în dansul precipitat al timpului. Îmbrățișare caldă între
