sentințe

sentințe
mă împiedic în propriul nume ce simplu și drept îmi tremură genunchiul îngrozit înghit gazul metan și fac implozie de fluturi oricine caută un cuvânt retrăiește în mine strigă-mă și vei găsi condamnarea în palma 

Cai albi

Cai albi
acel cineva doar apăsa butonul și se aprindeau multe stele în copaci fremătau metafore gata șlefuite nu se mai vedeau limbile aspre care ne topeau sensurile a spart fereastra și mi-a aruncat la picioare dâra 

Părerile de rău

Părerile de rău
Se cer în mine, ades, strigate Părerile de rău, Ca niște înroșite răni cicatrizate Ce zac uscate și pătate Deasupra sufletului meu. (Te întrebi și astăzi cine sunt?) Sunt vorba strecurată-n vânt, Ecoul prăfuitelor hrisoave 

zadarnic

zadarnic
zadarnic mă ascund alăturea cu cerul în râul din care am evadat sclipirilor de oase. închipuiri îmi tulbură vederea.. vrei să mai asculți? zic "fata asta cu ochii adânc săpați în mare, fata asta uitată 

Holera

Holera
O poveste de-a mamei m-a urmărit de-a lungul vieţii, întrebându-mă, uneori, nedumerită dacă ceea ce ne-a povestit ea de nenumărate ori a fost adevărat sau o simplă închipuire în mintea ei de copil, răscolită peste 
1 2