Cai albi

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

acel cineva doar apăsa butonul și
se aprindeau multe stele
în copaci fremătau metafore gata șlefuite
nu se mai vedeau limbile aspre
care ne topeau sensurile
a spart fereastra și
mi-a aruncat la picioare
dâra de cerneală îmi șoptea să pătrund
şi să îi ascult poveștile
cu ochii cerniți
despre așteptarea de sub tâmplă
și despre o amăgitoare libertate
am aprins un soare cu lumina difuză
a ultimei flăcări era ziua în care ceasul
împrăștia tic-tac-uri pe caldarâm
și eu mi-am zis: -un soare alb
mă poate ucide dar
el ar mai putea să mă iubească
în același ropot de cai albi
azvârlindu-și copitele nărăvașe

Dorina Neculce

Dorina Neculce Blog | De același autor

Membră a Societatii Culturale Junimea 90 Iasi. A publicat sapte volume de poezii, doua de proză scurtă. Aparitii in multe antologii, dintre care 12 internationale. Membră a Uniunii Scriitorilor din India, membră NWU din anul 2014. Membră EWCA. A publicat doua volume (unul de proza si unul de poezie) in Canada.

Recomandări

Un comentariu

Adaugă comentariu