Singurătatea vine din odaia
Acestui clar de lună abătut,
Lumini de sticlă, felinare goale,
Și stele picurând dinspre trecut…
Singurătatea vine din uitarea
Unei perechi de gând și-a unui timp,
Când ne eram, singurătați dorite,
Plaje albastre-n palme găzduind.
Si-am revărsat din trupuri, munți de sare,
Din plete, tot nisipul sa prelins,
Nu-ți mai sunt val,tu nu-mi mai ești adâncul,
Singurătăți in colț de paradis…
