zadarnic
mă ascund
alăturea cu cerul
în râul din care am evadat
sclipirilor de oase.
închipuiri
îmi tulbură vederea..
vrei să mai asculți?
zic
“fata asta cu ochii adânc
săpați în mare, fata asta
uitată de demult cântă,
strigă, spală, scrie, citește,
plânge cu lacrimi de noapte și
se destramă
ca un fuior
din care trag
mâini necunoscute”.
