Mi-ai spune azi?
Mi-ai spune azi că mă iubești Fără să te mai grăbești Să dai răspuns crezând că mâine A fost scris că totuși vine. Mi-ai spune azi că ți-am fost dor C-ai îmbrăcat adesea haina unui
2017
Pașii mici ai marii treceri
Ne despărțeam pentru că voiam eu. Asta nu însemna că durea mai puțin însă. Era doar una dintre situațiile alea în care ieșirea, ca să-ți păstrezi respectul de sine, nu se putea face decât pe
E mult prea simplă primăvara
E mult prea simplă primăvara, Fără de tine şi fără de mine, Când ghioceii nu-şi pot lua povara Ce niciodată nu le aparţine. E mult prea simplă primăvara Când mugurii foşnesc din pleoape Şi nici
Iubirea, splendidă trezie
Iubind nu-nseamnă să rostești un nume mai nu știu cum, mai abreviat și nici nu-nseamnă adormire pe laturi diferite în același pat, ci mai degrabă splendidă trezie, același gând, aceleași năzuințe și asalt în inima
Îmbrăţişare
Lumina Universului îmbrăţişând deşertul Prea multor rătăciri în suflete-nchistate, Îmi spulberă cu voia-mi a patimii bătaie Şi-mi dăruie pe astre o tainică cetate. Din lacrima Iubirii zideşte împăcarea Îmbrăţişarea caldă-n rupestrele altare; Un ultim gest
Dochiţa
Auzisem în copilărie poveşti despre Dochiţa, fata din Mileanca, puţină cu duhul, care venea adeseori pe la noi, ca să muncească. Dochiţa în sus, Dochiţa în jos… Devenisem curioasă şi abia o aşteptam să vină
Ziua în care au zburat cocorii
Era deja târziu în noaptea gândurilor. Gânduri întoarse pe toate fețele. Gânduri înmulțite cu speranțe și adunate cu toate zâmbetele încercărilor. Gânduri împărțite între lacrimi și neputințe după cortina zilelor lungi și dureroase. Gânduri în
Puzzle-ul vieţii
Am primit toate instrucţiunile o dată cu nașterea toate piesele din puzzle-ul vieţii, dar copilul a venit plângând. Nu ştiam cine sunt eu cel din spatele scenei, cine suntem noi cei care am greşit jocul
Ai să uiţi…
într-o zi, ai să uiţi cum cădeau nopţile peste cearcănele mele târzii împietrite pe marginea lumii, în timp ce mă devorau aşteptările şi teama că n-ajungi la timp, că nu vii... într-o zi, ai să-mi
Iubirea, dirijor de suflete
Dirijor de suflete-i, iubirea! Ea "dispune", noi doar îi urmăm gesturile ample cu privirea potrivind nuanţe... Mai falsăm căutând acorduri şi motive ‘n fraze cu aromă de tumult fiindcă-avem cuprinsuri emotive. Armonia ne-o dorim prea
Multe trăiri ne sărăcesc de viață
Nu există moarte mai cruntă decât moartea interioară. Un război care lasă urme pe toate potecile. Și noapte. Un război în care noi suntem comandant, soldat sau îmbrăcând oricare altă haină din această structură. Pe
Flori de liliac
E primăvara-n sărbătoare Și liliacul a dat în floare, Flori albe, mov sau violet, Trezesc al iubirii secret. În clipele celestului april, În suflete redevenim copil Și alergăm după fluturi în zbor Prin floarea albă
O aspirație către perfecțiune
Țara Iluziilor – mesaj tulburător din lumea "de dincolo". Un spectacol între două lumi, construit într-o simetrie absolută, despre iluzia îmbătătoare a puterii, ura distrugătoare și magia iubirii. Noism, cea mai importantă companie de dans
Sufletul și “carapacea”
Ghost in the Shell (2017) - o poveste dintr-un viitor posibil. Într-un viitor nu prea îndepărtat, Major (Scarlett Johansson) este prima creatură de felul său - un hibrid om-robot rezultat prin implantarea creierul unei femei
Poezia, o mare de miresme…
Poezia, o stare de spirit, o împletitură de gânduri și sentimente ce se mișcă într-un dans. Un dans care le împerechează, le încrucișează, le îmbrățișează sau doar le urmărește povestea oferindu-le libertatea de mișcare, de