Împrumut
Aseară am dansat cu tine; am dansat cu soarele într-o noapte fără lună Erai un substitut al dorului, te țineam pe-un suflet robit de patimile întunericului... Te-am chemat prelung, am țipat șoptind, dorindu-mi să te-ating,
2017
În prezentul tău
îți curg sărutul până-n inimă lângă durere și-ți descompun țesutul de urât doar să-ți deschizi singura picătură de avere căci am dormit prea mult aproape de pământ să-ți lași frumosul pe-ale mele sărutări când picătura
Misterul
Misterul din clipa aceea cand ai uitat sa ma uiti. Faraonii umblau deghizati în oameni simpli, oamenii simpli se bucurau cu batistele tinute la ochi. Zeii se rugau la oameni sa faca minuni omenesti. Si
Pasiune
Te simt, și te chem, Dragul meu lângă mine. Cu inima plină de dor. Cu freamătul nopţii fior, Şoptindu-ţi dulce, alintat Te sărut pătimaș, neîncetat. Te alint, te iubesc, Te mângâi uşor. Cuvinte dragi să
Cum să ajungi un om de succes?
"Să-ți păstrezi voia bună în toiul unei activități sumbre și peste măsură de plină de răspundere nu-i o ispravă măruntă: și totuși, ce-ar fi încă mai necesar ca voia bună?" (Friedrich Nietzsche, Amurgul Idolilor, Humanitas,
Nimicuri existențiale
Sunt dintre oamenii care au învățat să moară, trăind. Nu știți cum e asta? Păi să vă spun eu... Să lași să te doară atât de tare viața și oamenii, încât, când te rănesc, să
Aș vrea să te visez
Aș vrea sa te visez mai des. Sau mai bine zis, să te visez. Măcar noaptea să îți văd chipul umbrit de atâtea griji și fericire absurdă. Să mă prinzi de mână, să îmi ataci
Ce e iubirea?
Frica de a vorbi, Frica de a te destăinui, Frica de a simți, Frica de privi, Frica de a zâmbi, Frica de a dărui, Frica de a iubi, Frica te ține captiv În lumea ta,
Răbdarea și moderația
Ați cunoscut, poate, oameni care trăiesc într-o jelanie permanentă. Sunt aceia, din păcate, care măsurându-și suferința uită să mai traiască. Văicăreala, căci despre ea este vorba, se naște dintr-o percepție injustă a realității suferinței. Când
Când mâinile se împreunează
Rugăciunea este ca o lumină care umple spațiul în care a fost aprinsă. Și cu toate că genunchii tăi ating pământul, ea te înalță, te conectează, te umple cu liniște, cu regăsire, cu o stare
Museums Meeet Museums
Seminarul Museums Meeet Museums – un adevărat succes pentru universul muzeal românesc și internațional Muzeele ar trebui să devină spații deschise, accesibile comunității, iar acest lucru este posibil doar cu ajutorul societății – aceasta este
Partitura vietii
Parfumul suav al nopților de vară Dispare încet, seară de seară, Iar prin cohortele de negri nori, Trec triste și grăbite stoluri de cocori. Prin ploaia noastră de secunde Se scurge viața către niciunde, Căutând
Toamnele noastre
Cocorii din suflete se duc departe Iar apele reci ne inundă privirea. Cu forţă adâncă un frig ne străbate Şi-o toamnă pustie ne răpeşte iubirea. Ne vin din adâncuri , din epoci trecute, Sclipiri diafane
De ce?
Am vrut să-ntreb pământul De ce se lasă răscolit De pasul greu, sau prea grăbit, Știind deznodământul? Dar a tăcut, și-n lunga sa tăcere Am înțeles răbdarea ca putere Și clipele în ani s-au preschimbat
Florile bucuriei
Plouă de parcă a prins brusc viaţă poezia lui Bacovia şi şerpuieşte pe strazi strigându-şi tristeţile alea metafizice cât să ne asurzească orice urmă de linişte interioară. Plouă a somn, a lene, a ceai fierbinte