Frica de a vorbi,
Frica de a te destăinui,
Frica de a simți,
Frica de privi,
Frica de a zâmbi,
Frica de a dărui,
Frica de a iubi,
Frica te ține captiv
În lumea ta, ca pe un primitiv.
Dar când alungi frica de trăire,
În suflet ți se instalează iubire.
Sufletul îți devine luminos și plin
Și vrei să-i dăruiești
Celuilat din prea-plin.
Iubirea nu e chin,
Iubirea nu e venin,
Iubirea nu e supărare,
Iubirea nu e așteptare
Iubirea nu e rușinare
Iubirea vinovați nu are.
Iubirea nu e fugă,
Iubirea poate fi o luptă
Pentru tot ce-i mai frumos
Și pe amândoi vă așteaptă.
Iubirea nu știe decât de
Dorință plină poezie,
Dor cu muzică stelară,
Bucuria de a-i aduce
Celuilat bucurie,
Fericirea de a
Împărți aceiași fericire
În doi, până la contopire.
Iubirea e uitare de sine.
Nu te mai gândești întâi la tine,
Ci la cel ce inima ți-a dat,
Iubirea e pierdere în celălalt.
1 Februarie 2017, București, din volumul Dor cuantic, Editura Vremea