Ne-am întâlnit târziu
Nu știu dacă aiurea, Sau dacă am visat, Să te-ntâlnesc aievea Târziu, dar poate meritat. Și totuși, te provoc, să năruim Prejudecăți de veacuri vânturate, La “orbi si surzi” să dovedim Că încă se mai
November 2016
Unde pleci?
Unde pleci, de ce te duci, Pe care drum vrei să apuci? Nu vezi că toate-s pline de noroi, O șansă ai, să le străbați în doi. Vor năpusti asupra ta nebunii În zeci de
Aversă de gutui
Ploile nebune bețe pun în roate Razelor de soare, bate vânt năuc, Stele măturate, se târăsc pe coate, În ecou de bocet printre crengi de nuc. Ceața creionează searbede crochiuri, Orele chircite par că se
Am învățat că…
Am învățat că viața este prin definiție un larg șir de învățăminte pe care ești obligat să le acumulezi și să ți le asumi. Dacă te încăpățânezi să nu o faci, înseamnă că ai comis
O pagină din politica afectelor
Fetița soldat. Cufere, jucării din pânză, borcane cu dulceață, capoate înflorate și o scară interioară, dar, mai ales… Amy, fetița blondă cu surâs larg – toate alcătuiesc "casa bunicii", amintindu-ne de serile frumoase ale copilăriei.
Nici soldat nu sunt, doar tu ești iubită!
Uite, eu am să te sun, asa cum - neștiuți de nimeni – își sună soldații NATO iubitele de-acasă! Eu nu sunt pe niciun front! A – ba da! – sunt pe frontul stradal din
Krems
Krems este numele unui orăşel din Austria, pe Dunăre, mai sus de Viena şi situat la capătul Străzii Romantice, o poezie care durează 380 km în lungime şi o eternitate ca să o poţi savura!
Eu… Soarele!
Eu... Soarele! Mi-am trimis razele mele Printre crengile stinghere Stai şi mă priveşti mirată... Ca şi altă dată. Încă n-am apus, vezi bine! Eu, aş sta mereu cu tine, Calea eu ţi-aş lumina, Şi paşii
Calea noastră
Calea noastră-i împărătească, Într-o veșnică toamnă domnească. Nu e calea... cea lumească, Într-o piață românească. Nu fi trist... nu te-am uitat Exist doar în clipa uitată în tine, Gândul tău e al florilor nectar, Nopțile-s
Şi ai venit tu
din nou să-mi tulburi apele oglinzii cu o pietricică de gând înfăşurată „într-o dragoste mare” am scris de-a-ndoaselea primele cuvinte din şir am amestecat stări pe-un şevalet de grabă dar n-am reuşit altceva decât să
De ce ți-e teamă să iubești, iubite?
De ce ți-e teamă să iubești, iubite? De ce te-ascunzi de inimă și fugi? Nu meriți oare să te-nalți în simțuri, să fii nebun de dor și să te duci departe-n lumea dragostei nebune sub
Amintește-ți de mine
Când cerul e senin sau noaptea cu stele Când amintirile te îmbie să le trăiești pe ele Când visele se țes sau vânturi le tot frâng Când norii se adună și ochii tăi plâng Când
Timpul semănător
Supărător poate părea supliciul timpului! Pare a fi o degringoladă de momente imperfecte și inocente care se zbat pentru nemurire. Oricât s-ar zbate pentru existența veșnică în sufletul nostru, de multe ori rămânem indiferenți și
De câte ori?
De câte ori să mori pentru a rămâne viu? Patruzeci de zile îţi ajung în pustiu? Şi-atunci când mori, chiar viu fiind, ar trebui să dai ofrandă morţii iubirile ucise ori teama ta de frig?
Frații de sub Deus ex machina
No Man’s Land - farsă tragică cu specific balcanic. Într-o lume tot mai răvășită, în care valorile se relativizează în funcție de "cota de rating" indusă de media, iar sensul relațiilor interumane se deteriorează, trebuie să