Calea noastră-i împărătească,
Într-o veșnică toamnă domnească.
Nu e calea… cea lumească,
Într-o piață românească.
Nu fi trist… nu te-am uitat
Exist doar în clipa uitată în tine,
Gândul tău e al florilor nectar,
Nopțile-s fără hotar… pentru mine.
Poate părea bizar…
Totuși, nu căuta viitorul în trecut,
Deși prezentul pare mut
Poți citi aievea tot ceea ce nu s-a spus!
Calea noastră-i împărătească,
Măiastră… ca o drepnea la fereastră,
Toate visurile să se-împlinească!
Într-o dulce regăsire…
Demnă de împărtășire.
