A ramas in locul in care ai parasit-o. Cerul a plans atat de mult pe spatele ei biciuit de degetele tale, ca o ustura si rana pe care i-ai facut-o cand ai zis 'Adio'. Acum
Dragei mele, Imi e dor de tine si te iubesc. De cand ne-am intalnit ultima data au trecut atatia ani, mii de povesti de dragoste mai fericite decat a noastra s-au intamplat sub clarul tau...
Sunt un mort frumos care îți îngheață cu ochii palizi trupul cald tremurând în mâinile mele reci. Sunt un mort hidos care îți zgârie pielea de marmură și picteaza cu sângele tău apusuri. Sunt un
De la îmbrăţişarea trăită până-n vibraţia vocii din seninul ochilor până la nerostirea cuvântului de la cântec până-n mătasea privirii de la Nimic la Dumnezeu te iubesc eu pe Tine!
Ca şi cum mi-am sfărâmat fiinţa, mi-am dărâmat simţirea, iar sufletul meu a căzut dinaintea ei. Nu am vrut decât o secundă de eternitate. Vraja... Eu am fost frumuseţe, ea a fost ceva. Altceva... Împreună
Era una din primele zile cu adevărat călduroase de primăvară, oraşul era blocat de un eveniment important şi lumea nu ştia cum să ajungă mai repede la treburile ei fără să ia in calcul toată
Vreau să le spun tuturor, că tu ești cea mai frumoasă femeie care a reușit să îmi pătrundă istoria. Cel mai drept drum, drept ca o rază care mă lovește fix din soare, pe care
Candva m-a mangaiat femeia desertului meu. Necuprinsele taine stau marturie incrustate-adanc nu printre pixeli si nici pe trupu-ti gol… Miroseam batai de inimi, sarutul noptilor ne incalzea, scriam eternitatea-ntr-o privire. Lemnul, el iti va fi
Am împărțit orașul în cîteva cutii cu nisip pe care niște preșcolari să le umple cu mașinute și lopeți colorate, dar înainte de după-masa de duminică în care oamenii mici erau purtați de copii în
Am vrut să-i iau o floare... Oare Moare? Poate murea în disperare În disperare... M-am gândit apoi s-aduc luna Însă-i una Nebuna. Și-am lăsat-o spre eternitate Atât cât a durat În locul ei solemn Minciuna.
Mai lasa-mi un minut intr-o secunda a sarutului destin sa ma caut, albind cu gandul mereu tanar, fara gerunziu si totusi prezent. Ah! zi-mi cat de viu l-ai simtit?! Arunca-mi vorbele din nou, paralizandu-ma-ntre sine.
Sunt atât de curios ce se va întampla după moarte încât îmi verific în fiecare zi cutia poștală aşteptând o scrisoare de la cei de dincolo și în fiecare zi îi scriu bunicului meu, mort
"Regina Maria", singurul transatlantic sub pavilion românesc, era programat pentru scufundare pe 29 mai 2005. Îl construiseră prin ’37, înainte ca oala politică mondială să dea în clocot, cu bani francezi şi ingineri nemţi, şi
Tot ce ştiam, ştiam pentru că tu erai cu mine. Ochii tăi se închideau cu sunete de table ascuţite, se deschideau cu invocaţii de brahman şi se-nvârteau fără să-mi dea de ştire. Cântau pantofii tăi,
Până şi cizmele îmi stau trântite la intrare, una într-o direcţie şi una în cealaltă. Ca o atenţionare. Nu pot vorbi despre trecutele mele nopţi, sunt mult prea grele. Ca stropii aceia de Samsara suspendati