Louder Than Bombs. Norvegianului Joachim Trier i s-a dus faima în lumea cinema-ului după lungmetrajul Oslo, August 31st (2011). În Louder than Bombs (2015), cineastul alungă inerția și transformă scriitura din propriul scenariu (Co-scenarist: Eskil
Bărbate Am două bilete dus Până dincolo de moarte 42 de grame în care port dimineţile noastre în braţe calde, prelungi Am atâta gând de tine Ceva Se frânge-n mine ca-n poemele Antoniei Până la
şi-ți sunt o străină la masa asta de patru persoane, împărțim un pahar de apă pe a cărui gură ar mai avea loc încă o pereche de buze. niciodată e un cuvânt adânc ca o
Probabil îmi vei spune că sunt De neînțeles... Că brațele tale de ce nu le-am ales Și am pus punct atât de ușor Unor sentimente ce nasc atâta dor. Cuvintele nu reușesc să transmită Că
În jocul nesfârşit al umbrelor tale, simt cazul pianului fără clape, vestitor de nopţi dulci sau închipuiri candide, curgând din ochii unor copii deşarţi. Caruselul sălciilor, devreme îmbătrânite, va geme în rugina corzilor, încet înălţată
Nu există in univers o făptură mai delicată, mai paradoxală, mai sublimă decât femeia. Pe teritoriul delicat al sufletului feminin își poarta disputa cele mai nobile stări sufletești: devotament până la renuntarea de sine, capacitatea
Am chemat dragostea din hambarele ei I-am găsit chiar un nume, am sădit și un tei I-am făcut și o mare cu țărm de nisip Codri, ape adânci, i-am creat și un chip, Am strigat-o
Dați linistea, vă rog, mai tare e prea mult zgomot împrejur că nici nu știe carul mare ce chip avem și ce contur! Dați zgomotul să fie mai încet s-aud departe vrăbiorii mai bine s-ascultam
Premiul pentru regie la cea de-a 69-a ediție a Festivalului de la Cannes a fost acordat românului Cristian Mungiu, pentru filmul "Bacalaureat" și francezului Olivier Assayas, pentru "Personal Shopper". În "Bacalaureat", Cristian Mungiu explorează cu
Pădure aşteaptă-mă mâine n-o să mai întârzii, ai să vezi mâine va fi reîntâlnirea nu scutura merii sălbateci nu astupa scorbura cu viespi nu-ţi pieptăna pletele îţi stă bine aşa şi mai ales nu-ţi opri
Odihnesc aici de-o vreme sperând, cât am trăit, să caut lumina ce-ascunde norii deși în stele și, des visând, să mă așez sub ele, cum dedesubt de toamnă zace vara intinsă nesfârșit precum Sahara! cum
Dă-mi liniștea eternă tu, Dimineață blândă, Trezește-mă din nou stropindu-mă cu rouă, Ascunde-mă sub soare, de norii ce-s la pândă, Ridică-mă din lumea în care tot mai plouă... Adună-mă cuminte, bucată cu bucată, Mă strânge-ntr-un
Sînt, de cîteva zile, la Caux, în Elveția, într-un loc de unde se propagă schimbarea. Caux, care pînă la începutul secolului era un sat de munte, greu accesibil și cu posibilități reduse, a intrat în
Când ți-e dor de părintii care nu mai sunt, cum se întâmplă adeseori ca însemn al firescului, așază-te tăcut, undeva retras, departe de zgomot și lasă-ti privirea sa-i caute departe. După un timp, căutându-i in
Festivalul ceramicii contemporane la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. CAOLIN 2016 (21-22 mai, Cluj), aflat la a treia ediţie, se va desfăşura pentru prima dată sub titulatura "CAOLIN – Festivalul Ceramicii Contemporane". În cadrul festivalului, va
