Epitaf pe mormântul lui Don Quijote

Don-QuijoteOdihnesc aici de-o vreme
sperând, cât am trăit, să caut lumina
ce-ascunde norii deși în stele
și, des visând, să mă așez sub ele,

cum dedesubt de toamnă zace vara
intinsă nesfârșit precum Sahara!

cum sub o frunte de poet, pășind pedestru,
se-nchipuie un paradis întreg, terestru!

Sa nu ma plângi, biet trecator prin lume,
tragic nu e omul ca mine când sfârșește
mai tragică ființa ce n-are o poveste!

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Cosmin Neidoni

Cosmin Neidoni LinkedIn | Facebook | De același autor

Nascut in Timisoara in 8 Martie 1975. Absolvent de filosofie, freelancer in domeniul traducerilor, scrie proza scurta, eseuri si poezie. Carti publicate: Scrisoare catre fiul meu, Das Schattenspiel. In pregatire: Viata la 40 de ani.

Recomandări

Adaugă comentariu