Prima zmeură

Prima zmeură
Te iert, sã ştii, când un surâs îţi naşti Sub umbra verdelui ce îţi clipeşte des, Şi-n ochiuri de luminã soarele-ţi iveşti, Cu mãngãieri de tristã hainã fãrã iadeş. Te iert, sã ştii, când buza-ţi 

Stiu

Stiu
Ştiu, cum ştii să mă prefaci, Din mierea zărilor abstracte, Când marea dulce îmi oferă raci Şi alge verzi din gândurile-ţi albastre. Ştiu, cum ştii să mă arunci, În braţele-ţi cu unduiri de muză, Să 

Urme de flori

Urme de flori
Treceai desculţă-n dimineaţa asta, Prin mii de muguri de zăpadă nudă, Purtând atâtea gânduri la fereastra, Ce mirosea atât de primăvară crudă. Şi mâinele-ţi dansau prin aer vise, Când, din robia tristă, ziua se trezea 

Tu

Tu
Tu porţi pe suflet urme de culoare, Ce toamna, îţi pictează cu mici paşi Când orizontul în privire îţi tresare, Cu-ai săi cocori… tăcuţi şi laşi. Tu porţi în palme riduri de destine, Ce ursitoare 
1 2 3 4