Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Te iert, sã ştii, când un surâs îţi naşti
Sub umbra verdelui ce îţi clipeşte des,
Şi-n ochiuri de luminã soarele-ţi iveşti,
Cu mãngãieri de tristã hainã fãrã iadeş.
Te iert, sã ştii, când buza-ţi e flãmândã
De roua dintre douã zãri ce-mi nasc oftatul,
Şi primãvara e cu noi atâta de gurmandã,
Acolo unde-n mii de-mbrãţişãri aflam nesaţul.
Te iert, sã ştii, când prima zmeurã mã laşi,
Să-ţi smulg din codrul ce îţi ostoieşte visul,
Când tu, mã duci cu buzele-mi în milimetrici paşi,
Acolo unde-ţi naşti atât de minunat, surâsul.
