Memorii vechi
Stiam ca o sa sfarsim si din noi nu va mai ramane nimic. Oamenii vin si pleaca, asa ma amageam. Cei mai multi nu lasa niciun fel de urme, ca si cum nu ar fi
L. Noiu
Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.
Am plâns
Am plâns puţin din infinit, Puţin din nemurire şi apoi pământul. Am plâns cerul ce stătea uimit În timp ce norii se plimbau cu vântul. Am plâns florile de mai albastre Ce-au murit apoi îmbrăţişate
Amintire
Tremurand, ma lasi sa-ti simt Galaxia ce-o porti azi, In par, pe piele, pe unghii In obraz si pe talpi. Te ating si-mi lasi pe mana o dara De praf de tine, pe vesnicie. Te
Se joaca numai drame peste tot
În inima potopului din noi, Am devenit semnale de furtună, Avertisment pentru îngheț și ploi, Un buletin de știri despre minciună. Bunicii și părinții sunt acum Legende vii, de nimenea citite, Iar mamele, un surogat
Din bratele tale
Din bratele tale Rup vesnicie Sa-mi acopar trupul gol Cu ea. Saruta-mi sufletul incet, Precum imi saruti nurii; Incalzeste-ma la inima ta arzanda.
Am învățat tarziu sa te iubesc
Trăiesc iubirea anilor plecați cu tine, Cu greu respir, abia mai pot pași, Căci arde, cu atâta vrajba, in mine Si teama mi-e ca mâine n-oi mai fi. Nu vreau decât sa îți transmit prin
Aripi
Imi deschid aripile. Am să mă ridic până la cer ca să vorbesc cu norii. Și dacă nu o să mai am ce spune, am să le cânt o doină despre noi și povestea noastră.
O iubire infinită
O iubire infinită, Un tandem plin de regrete, Viața, mi-e un calvar... Și frumos e cerul Plin de rachete Unde ești tu? eu nu am habar. Ca un curcubeu fară culori Ca grădina fară flori
Nu scriu
Nu scriu cuvinte pentru flori scriu versuri pentru cvinte. Scriu pentru suflete cu stări și hrană pentru minte. Nu scriu cuvinte pentru nori, scriu doar să nasc fiori. Scriu pentru fisuri din stânci, și crăpături
Ramas bun
Rămas bun toamnă dragă, Rămas bun dor nebun, Mă înalt pe-un fir de iarbă, Iau bagajul, plec la drum. Pun ‘naintea porții mele toamnele, Ucise-n primăvara mamă, Pun să plângă toate ramurile, Sa-mi aduci ca
Crede.Viseaza.
Mereu spune ca va fi puternica, iar de fiecare data cand plange isi spune ca nu se va mai repeta nimic, ca dramele apartin trecutului iar viitorul va fi mai glorios ca niciodata. Respira cu
Joaca pe furis
Sar furiş în palma lunii Şopot curg în "boaba spumii" Şi-mi desfac petala-n iarbă Fetele m-agaţe-n salbă Şi de-acolo mă ascund Noaptea, printre iele-n prund Mă prind peste glezne-n dar Lung şirag mărgăritar În grădină
Casa mea de flori
Paşii-mi mărunţi sunt paşi de primăvară ce-au uitat să meargă şi dansează. E toamnă afară şi mi-e primăvară, a tăcut ploaia sau mi-e mie dragă? Când merg îmi văd umbra căţărată pe copaci, clădiri şi
Gânduri din urmă
Sufletu-mi gârbovit de greul minciunii îşi caută leacul Mergând înapoi de frica furtunii, Săracul! Te găseşte pe tine la răscruce de gânduri făr' să te cheme, Deşi te-a gonit în o mie de rânduri O
Memorial
În pădurea edenică am găsit un tunel, Un nou început pentru un nou sfârşit Cu un imuabil zâmbet am păsit, Am terminat de cioplit un suflet slăbit. Merg şi merg, stări noi întalnesc, Poate-mi irosesc