Nelinişte marină

Nelinişte marină
Nelinişte marină... Valuri peste valuri! Prin fiecare vers ni se conturează călătoria, oglindă de ape nemărginite, secunde galopante încăpăţânate să treacă într-un ritm incredibil. Treci prin poarta unui timp mitic al începutului, respiri clipele magice 

Bună vestire

Bună vestire
Fărâmă de lumină, desăvârșit creată, nădejde omenirii, spre slavă i-ai fost dată, împodobită-n taină cu a nunții cunună, care unește cerul și pământul mână în mână. Născând eternitate prin jertfa ta divină, Tu faci iubirea 

Al tău gând

Al tău gând
Ce-i în al tău gând, viață Când îmi luminezi fața Dimineața Când sângele îmi plimbi prin vene Uneori în clocot, alteori alene Sau când tragi o perdea de ceață de nu mai văd florile din 

Viscol de-amurg

Viscol de-amurg
Urăște-mă când pleci fără tăgadă, Din basmul nostru cel perfid Și lasă gândurile încet să-ți cadă, Pe lacrima ce-ți e rănită într-un rid. Mai uită-te incă o dată la cutremur, Când pleci, cu toată amintirea 
1 2 3 4