Ce-i în al tău gând, viață
Când îmi luminezi fața
Dimineața
Când sângele îmi plimbi prin vene
Uneori în clocot, alteori alene
Sau când tragi o perdea de ceață
de nu mai văd florile din glastră
Privind prin fereastră?
Ce-i în al tău gând, timpule
Când începi sau sfârșești capitole?
Un suflu nou, e respirație
Când schimbi semne de punctuație?
Doar degetele tale ating clipele
Și ascund în lumină stelele…
Mai mult decât orice trăire
La tine vreau să ajung, iubire
La tine-n gând.
E albastrul cerului senin
Zbor și libertate fără suspin?
Verdele zilelor de primăvară
O lume dezbrăcată de-a griului povară
Sau galbenul păpădiei
Ce-a dat viața poeziei
În sufletele noastre?
Ce-i în al tău gând, iubire?