Să nu mai pleci

Să nu mai pleci
Să nu mai pleci... Mi se-mpietreşte gândul la gândul că-ntr-o zi ai dispărea şi că de tine, poate, vieţi la rândul nu aş mai şti nimic, iubirea mea. E-atâta vară înrămată-n mine de când cu 

Flori de măr

Flori de măr
Cad șoapte răsfirate printre rânduri, Iar noaptea-s deghizate în tăceri Și țipă furios ajunse-n gânduri, Trezite de-amintiri și primăveri. Deasupra, unde norii se adună La sfat cu timpul veșnic efemer, Noi șoapte vin, aduse de 
1 2 3 4 5 6