Flori de măr

Cad șoapte răsfirate printre rânduri,
Iar noaptea-s deghizate în tăceri
Și țipă furios ajunse-n gânduri,
Trezite de-amintiri și primăveri.

Deasupra, unde norii se adună
La sfat cu timpul veșnic efemer,
Noi șoapte vin, aduse de furtună,
Împodobite-n valuri de mister.

Plutesc agale prin văzduhul rece,
Aleg în tihnă inimi să răpună,
Dar luna le cuprinde și petrece,
Spre pomii goi cu grijă le îndrumă.

Așa se nasc în taină muguri vii
Din șoaptele cernute printre versuri,
Iar florile de măr, petale mii
Așează printre ramuri înțelesuri.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Mihaela G.

Mihaela G. Blog | Facebook | De același autor

Simt că m-am născut într-un secol căruia nu-i aparțin. Mă regăsesc doar când scriu.

Recomandări

Adaugă comentariu