Numai tu

Numai tu
Numai tu... ți-ai imaginat Marea, O splendoare divină... Și-ai prefăcut Zarea, Într-o pepinieră de vină. Tu... mi-ai aruncat, astă-noapte, iubirea într-un hău? Și-ai privit Destinul făr’ de Dumnezeu? M-ai închis, în final, asemeneni unui lehău, 

Zvon

Zvon
Chiar acum am auzit Zvonul ce s-a răspândit Cum că ar fi la zenit Anotimpul mult dorit. Că mi-e dor de primăvară, Nu e zvon, dar e hilară O dorinţă îndrăzneaţă Spusă-n iarnă, dimineaţă. Ducă-se 
1 2 3 4