Semne
Tu ai un semn de ?-n priviri Un semn al ! în trecut O ,-n prezent Și •••-n viitor. Tu ai un fel al tău, a-l nimănui Eu îți sunt doar o simplă întrebare. Tu-mi
Cristina
Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.
nu te lăsa smuls pe unde treci
să nu uiţi umbra trupului tău în aşternuturi străine să scuturi bine cearşaful nici măcar un fir rătăcit să nu prindă rădăcini în nopţi seci te va chema să-l hrăneşti din sfârcul stâng să tragă
Inima
Ți-am luat inima în sipetul palmelor mele, am apropiat-o de inima mea și am învelit-o în zâmbet. Cu grijă, am ridicat-o până lângă buzele mele, iar acolo, am îmbrăcat-o în sărut. Și dintr-o dată, erau
Și vremurile-s rele
Ridică-ți porți înalte și-ți înconjoară viața Cu sârma cea ghimpată a veșnicei vegheri. Aproape stă să cânte cocoșul, dimineața Si vremurile-s rele, azi nu mai este ieri. Lipsit e tot pământul de dragoste firească, Cu
Ești
Ieri m-ai intrebat... Esti sigura ca sunt cine trebuie sau sunt doar un perete? Iubitul meu... Tu EȘTI ... Ești TOTUL meu din care trăiesc pentru care trăiesc și pentru care aș muri, Ești peretele
Portret
Bună! Eu sunt OM Tu? Cu cerul zgândărit de stele și lună Mă joc cu întunericul Îl bucățelesc Îl împart, Să-i curgă lumina de mâine Peste al lor vis. Bună! Sunt OM și Doresc ca
E atât de dimineaţă…
Deşteptătorul... a urlat la mine ca un nemernic. Mă ridic din pat zâmbind visului, promiţându-i că ne vom revedea curând. Deschid larg fereastra şi privesc lumea de afară. E o dimineaţă simplă, e aceeaşi dimineaţă
Roata vieții
Din pânza rece ce curgea Pe sub pământ, cândva... Am scos sus, la lumină Cu cofa plină, Apa vieţii. Din firul apei, am luat Atât cât soarta s-a-ndurat. Născută apă-n strat freatic, Noi am trudit
Mămăruţa
Am în palmă tot ce mi-a rămas, o mămăruță ce a rătăcit calea, eu sunt universul ei, ea e rătăcirea mea, zborurile noastre stau încrucișate pe un ram, asteptându-ne în aripi, doar vântul să ne
Du-te lună și te-ascunde
Du-te lună și te-ascunde După nori, pe nu știu unde, După nori și după stele, După lacrimile mele. Stelelor, vă stingeți toate, Să coboare neagra noapte, Să învăluie pământul, Precum mi-a-învăluit gândul. Bolta cerului să
Gand pierdut
Țin doliu alor mele gânduri Ce mi le furi neîncetat. În patimă-mi transformi cuvântul Plin de-un fior neîncercat. Noaptea îmi apari în vise Cu-n buchet de Nu mă uita, Cum pe cer, în stele-s scrise
Pe tine…
Te-am sărutat cu soarele, căci sufletul meu se plimba, cu razele lui jucăușe, în pridvorul zorilor, între cer și pământ. Te-am sărutat cu gândurile, lăsându-le să curgă de la soare la pământ, într-o cascadă de
Ce pot fi eu?
De n-ar fi să rămâi... ce pot eu face, Decât fântână unui dor adânc şi greu să fiu? Să limpezesc cu lacrima-mi desfrâul unor ape Ce fac cărări iubirii şi tot spre tine curg... Visez
Aleasa de papadie
Frumoasă și tulburătoare, Visele-i dulci le răscolește. Și o inspiră, ca pe-o boare. Încet, încet el o iubește, Se-mbată de al ei parfum Și de sărutul cel fierbinte. O pierde însă ca pe-un fum, Dar
Mi-a bătut la usa casei toamna
Mi-a bătut la usa casei toamna Imbracata-n frunze ruginii Asternand pe pragul usii mele O speranta vie c-ai sa vii... I-am deschis sfioasa usa casei Loc facandu-i ca sa intre-n hol. M-a privit adanc in