Ți-am luat inima în sipetul palmelor mele,
am apropiat-o de inima mea
și am învelit-o în zâmbet.
Cu grijă,
am ridicat-o până lângă buzele mele,
iar acolo,
am îmbrăcat-o în sărut.
Și dintr-o dată,
erau două… una lângă cealaltă.
Pe urmă,
cu brațele întinse ne-am învârtit.
Așa-i că mi-ai simțit fâlfâitul aripilor din suflet?.
O țin în palmele deschise.
Nu le strâng… să nu mă doară sărutul.
