Proza

Încă de când a mers prima dată cu taxiul, lui Ivan i s-a întâmplat ceva fatal: s-a îndrăgostit. Era sfârșit de octombrie, stătea plictisit pe scaunul din dreapta șoferului, calculând dacă-i ajungeau banii pentru acea 

Dintre toate durerile dragostei, durerea disparitiei omului iubit e cea mai mare. Catre toate celelalte foste iubiri ramase pe pamant, intotdeauna mai poti face ceva, chiar daca mic, chiar daca unilateral, chiar daca obsedat. Inca 

Saint Tropez, 2 ianuarie 2004 Dragul meu Henry, Te rog sa citesti rar, ca sa intelegi bine ce vreau sa-ti spun. Oricum stiu ca dinspre mine spre tine trece mai mult decat ceea ce reusesc 

Dragul meu, Îmi imaginez câtă uimire îţi va provoca forma cumva desuetă, anacronică a acestui mesaj: scrisoarea. Fiind însă vorba despre o amintire specială care a zăbovit destul, dar a rămas la fel de vie 

A trecut încă un an. Ai sperat, ai iubit, ai simțit bucurie, tristețe, dezamăgire, resemnare. Ai învățat, într-un târziu, să privești mai mult spre comportamente, când cuvintele dulci îți îmbată auzul. Te-ai întristat. Sufletele pentru care 

Vreau să îmi dezbrac sufletul de orice decepție. De ce să visez la fericire când aș putea să mi-o creez singură? Dacă vreau să zbor, de ce, pur și simplu, nu îmi îmbrac aripile speranței 

De ce continui sa imi bantui gandurile? Vantul sufletului tau continua sa adie prin inima mea. De ce nu imi dai pace? Daca nu ma lasi sa te iubesc pe tine,de ce iubirea nu imi 

Ati simtit vreodata cum in acele zile in care te simti slabit, alaturi de perechea ta devii puternic? Cum simpla prezenta, privire, rasuflare, tacere etc a celei/celui iubit reprezinta balsam pentru slabiciunea ce te cuprinsese? 

Dragei mele, Imi e dor de tine si te iubesc. De cand ne-am intalnit ultima data au trecut atatia ani, mii de povesti de dragoste mai fericite decat a noastra s-au intamplat sub clarul tau... 

Era una din primele zile cu adevărat călduroase de primăvară, oraşul era blocat de un eveniment important şi lumea nu ştia cum să ajungă mai repede la treburile ei fără să ia in calcul toată 

"Regina Maria", singurul transatlantic sub pavilion românesc, era programat pentru scufundare pe 29 mai 2005. Îl construiseră prin ’37, înainte ca oala politică mondială să dea în clocot, cu bani francezi şi ingineri nemţi, şi 

Ne-am întâlnit întâmplător, trei ani mai târziu, în faţă la Cărtureşti. Era şaişpe ianuarie. Dăduse chiciura peste copacii de pe Magheru; o puştoaică în ditai fularul şi ditai adidaşii imortaliza momentul cu un Nikon entry-level.