A trecut încă un an.
Ai sperat, ai iubit, ai simțit bucurie, tristețe, dezamăgire, resemnare.
Ai învățat, într-un târziu, să privești mai mult spre comportamente, când cuvintele dulci îți îmbată auzul.
Te-ai întristat. Sufletele pentru care ai fost prezent și cărora le-ai oferit timpul s-au dovedit însetate de nevoi primare. Ai plâns, ți-ai promis că nu te vei mai lăsa înșelat de promisiuni deșarte și declarații fără fundament.
Rănile se închid în timp. Trebuie doar să ți-l acorzi.
Nu e vina ta. Sufletele goale au nevoie de alte suflete care să umple golurile vieților lor. Tu vrei să construiești, ele au nevoie să supraviețuiască.
Ești liber să alegi. Prizonier sau elev al experiențelor?
Acceptă că ai oferit uneori iubirea aparențelor. Iartă-te și iubește-te pentru că ești capabil de dragoste.
Nu regreta nimic. Regretul aparține celor care au pierdut. Tu ai învățat. Cunoașterea de sine este întotdeauna un câștig.
