Tu dormi
Paralizat în noapte târziu În camera mangaiată de lună Bețivii sunt pradă dulcelui rachiu Generatorul vechi iritant rasună Ochii sunt statici, mintea plânge Cofeina încă clocoteste'n sânge Tu dormi, tu dormi, tu dormi Venele biciuite
2018
Siluetă
Când ochii-ţi ard văpăi în prag de noapte Şi chipul tremurând de dor se mistuieşte Pluteşti uşor ca norul unei şoapte Cu zâmbetul feeric ce luna-l prevesteşte. Şi în fereastră baţi tu, dulce siluetă Cerând
Cafeaua noastra calda
Să bem o cafea, să fie mai tare S-o bem amândoi fierbinte-Fierbinte Să-mi sorbi de pe buze acea sărutare Ce-ți poartă cafeaua prin suflet și minte Să bem o cafea, o dulce licoare S-o bem
Rânduri și căi
Sunt drumuri pe care le trec într-un sens, Poteci fără pas, cu străzi fără gânduri, Când tot găsesc pas cu pas sunt doar rânduri... Și căi ce nu trec înapoi.
Cu sufletul prin toamnă…
Nu-mi plac securile ce au tăișurile ascuțite, Când văd pădurile de straie dezgolite, Și-aud copacii suspinând în ploaie, Și rând pe rând, câte un trunchi, cum se îndoaie. Când văd cocorii luându-și zborul, Mă prind
Când iubesc mă regăsesc…
Iubesc simplitatea. Acea simplitate de pe drumuri culeasă. Acea simplitate care leagă omul de culoare, omul de animale și păsări, omul de universul întreg. Iubesc acea lipsă de extravaganță în vorbă și-n port. Iubesc să
Un vals de dincolo de timp
Împletit din fire de dorinţă şi chin, cu dorul nedefinit, tulburător, închis în cristalul din abisurile tale, abis al cerului, abis al adâncului, abis al dorinţei, abis al gândului, abis al visului, abis al durerii,
Marea Mediterană
Îți privesc răsăritul, Îți privesc apusul, Îti privesc razele jucăușe Ale Soarelui, care sunt Uneori blânde, Alteori arzânde, Îți privesc zarea, Îți privesc culoarea, Te privesc, Mare! Îți ascult vântul, Îți ascult zumzetul, Îți ascult
Din umbre se nasc viețile
Tu ce-ai face Dac-ai vedea mai clar din umbră? Căci... Din umbre se nasc partiturile vieții Din tenebre luăm pulsul ființei Spre a-i crea un drum nou Din care putem clădi viitorul. Soarele calcă norii
Drumul
Trebuia să știi că pe poteca asta o să mergi desculț, o să te lovești de vânt și-o să-ți sapi cu degetele frânte, pe tăblița inimii, orânduiri. În arșita zilei vei aduna nuiele de pe-un
E lună plină şi am gânduri şirete?!
E lună plină, sufletul m-a-nchis pe afară şi-n mine nici o lumină aripile care-mi cresc nu mai duc la odihnă zborul nu mi se mai pare firesc… Şi pe acelaşi cer de metil o eclipsa
Last chapter
Mă atârn de închipuirea ta, că aş putea ridica ochii din pământ. Să te iau în braţe. Dar nu aş săruta decât urmele episodului meu paranoic. Mi-aş coase rănile dacă aş ajunge la spini. Spinii
Arta de a sparge gheața
Une année polaire. Școala cultivă, printre altele, și curiozitatea, setea de cunoaștere. Un cineast francez și-a propus un film, fără ficțiune, dar cu vitalitatea unei fabule cinematografice: Une année polaire, care ne ajută să înțelegem
Vreau să iubesc în fiecare minut câte-o zi
În fiecare din noi e un înger ce moare tocmai când sufletul își revine din fire, suntem întrebați ai cui suntem fiecare... când tu, senin cobori dintr-o poveste, dacă spui că ți-e bine cu mine
Nimicuri existenţiale (II)
Sub cerul de vară, se deschid dimineți senine, zâmbete, drumuri și ... aripi. Mintea deșiră tot mai leneș gânduri, cafeaua are aromă de vise, miroase-a depărtări, a valuri, și-a... viață! Alegem să trăim sau să