În graba lor, oamenii mari uită să dăruiască mai departe celor mici adevăratele valori: iubirea, înţelegerea, ascultarea, zâmbetul, seninătatea. Oamenii mari, deoarece au crescut mari si au uitat cum este sa fii copil cu ochi
Dar zilele acestea, iubito, cum de sunt, Atât de diferite, din cer până-n pământ? Apusuri ce ne lasă plutind peste visare Cu șoapte și păcate ce licăresc în mare. Natura ce renaște din soarele cu
"Martha Graham", cea mai cunoscută companie americană de dans, vine la Întâlnirile JTI! În cadrul celei de-a nouăsprezecea ediții a "Întâlnirilor JTI. "Martha Graham Dance Company" va prezenta, pe 19 septembrie, ora 20:00, la Teatrul
Alunecăm ca două iluzii, suntem în acelaşi gând şi nu ne vedem, traversăm aceeaşi undă scăldată-n câmpiile din vis şi flăcările ei în faţa noastră se înalţă.... Dincolo de tânguirea trestiilor, dincolo de pietre, doar
Murim in spini de chinuri Alungați si damnați in reverii Sălcii tăiate, plânsete valsate Ceață sângerie, reci abisuri Incolțiți de umbre ale nopții Trupuri goale, vlăstare tăiate Bătălii crâncene îndurerate Ecouri mute fara raspunsuri Dulci
În întunericul ce mă străbate te găsesc zâmbind lejer. Ești plin de cercuri gri, întunecate Și umbre moi, deși nu crezi. Aș vrea mereu să te găsesc în bine Dar răul mă absoarbe neîncetat. Ai
Prea mulți dintre cei plecați în căutarea fericirii sfârșesc prin a se cufunda într-o înfiorătoare superficialitate. Oameni care ar fi putut cunoaște momente fericite la fel ca oricare alții, purced să-și trăiască viața după tot
E o dualitate aici, în sinea mea, e ambivalență și e confuzie – mă cert eu cu mine. Eu însumi m-am întors împotriva mea: unde am ajuns s-a întors împotriva lui de unde am venit.
Atât de gol, deși loc nu mai ai; Atât de întreg, deși zdrobit în bucăți; Atât de plin, deși n-ai cui să dai; Atât de aici, deși prin alte părți; Atât de al său, deși
Ardem clipe la temelii de catedrale, de sunete şi cuvinte grele, fără să poată să se mai nască. Suntem grăbiţi? Poate da, poate nu, ne complicăm când totul poate fi simplu! Tu vezi în ea
Ascunde-mă-n căușul umbrei tale Și lasă-mi zâmbetul să cadă, Pe pașii ce îți stau pe nori agale, Când asfințitu-i copt fără de pată ! La ceas târziu când arde dulcea Lună, Mai stinge o țigară-n
Structurată în patru părți, Cetatea sub asediu, carte purtând semnătura lui Teodor Baconschi, ne oferă tot atâtea chipuri ale autorului – teolog ("De civitate Dei"), antropolog ("Centru și periferie"), diplomat ("Frontiere geopolitice"), cititor avid ("Bibliotheca
Sub plasturi încep a-mi crește flori, iar din așteptări încă-mi mai picură tăios tăcerea. Am reluat, pe rouă, la pas, poteca bătută-n pietrele Cetății pentru că ieri, crezându-mă deja ajunsă, mi-am reamintit că trebuie să-mi
You're Killing Me Susana/Me estás matando, Susana. Regizat de Roberto Sneider (Tear This Heart Out) și adaptat tot de Sneider dimpreună cu Luis Cámara, după romanul Deserted Cities de José Agustín, filmul You're Killing Me
Ştii tu despre trupul meu mic şi plin de viaţă, Despre jocurile mâinilor mele? Despre degetele lungi trecute prin păr alintându-l? Despre mângâieri uşoare în urma cărora prind contur? Ştii tu despre ce scriu eu
