Tu… Eu

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Alunecăm ca două iluzii,
suntem în acelaşi gând şi nu ne vedem,
traversăm aceeaşi undă scăldată-n câmpiile din vis
şi flăcările ei în faţa noastră se înalţă….

Dincolo de tânguirea trestiilor, dincolo de pietre,
doar forţa singurătăţii în mireasma vântului şi-a ierbii…

Uşor ţi-e numele, ca briza mării.
Totul începe cu marea, acea sălbatică mare,
Calmă, dar în adâncuri de nestăvilit!
Un ţărm de mare de care valurile
se sparg în mii de bucăţi-destin!

Ştiu că dacă mi-ai strânge mâna ai fi fericit.
Ştii că dacă te-aş zări aş plânge…

Tu… Eu,
poem nocturn plutind într-un vis,
fără a şti cum lacrima mea te-ar reda întreg,
iar moartea ar mirosi a salcie,
mereu prea devreme,
mereu prea târziu…

Irina Lucia Mihalca

Irina Lucia Mihalca De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu