Declin, familii răvășite, Doi "refugiați" cu acte scrise, Pășeau pe drumuri părăsite, cerând favoare de la vise… Purtam speranțele la mine, Doream să nu se mai repete Blestemul răilor, ce vine, cu suferință și regrete.
Suntem doar noi, hoinari, batrani si singuri Ce-si stau de veghe-n noapte, Marturisind sub luna mii de ganduri. Te rog sa-mi canti de leagan, imi spui ca-i sa ma sperii, Eu nu mai stiu ce
Egoismul – in general forma de a ne hrani personal si direct propriul ego, modul impetuos de a face universul sa danseze in jurul nostru. Egoismul aparte este in schimb modalitatea vitala de a ne
Am întrebat aseară un copil de ce strânge luna în brațe cu atâta putere; El mi-a spus că acolo e sora lui încă nenăscută Care face castele din nisip și înoată în mări de praf.
Azi ai murit. Pana si demonul are limita sa. Se satura sa-si controleze emotiile..si asa reci. Lacrimile ar fi de prisos. Rade. Cate suflete chinuite s-ar oferi a-i fi alinare..cati nu i-ar venera trupul si
Mi-am înfăşurat inima deasupra cerurilor, unde curcubeiele îşi rotesc leneşe pletele, mă gândeam, că te-aş putea găsi tivit în cruce, în cătrinţa ori în cămaşa ascunsă de potop, că omul seamănă după loc şi după
Mai cred și în răstimpuri fermecate mai cred și-n romantism, adeseori în lumea plina de păcate mai cred în anacronicul buchet de flori Mai cred și, uneori, în basme, cu feți frumoși și zâne pot
Un batran privind senin, Opri un tanar, un strain. Incet acestuia-i vorbea, Cu glas duios il sfatuia: "Intreaba, pentru a afla, Afla, pentru-a cauta, Cauta, pentru-a gasi, Gaseste, pentru a avea, Detine, pentru a-mparti, Imparte,
Dacă-mi zâmbești, nu pot să nu-ți zâmbesc. Dacă vâslești prin nori și eu vâslesc. Dacă ai brațe-ntinse către mine și ale mele-s tot cuib pentru tine... Dacă te-ncrunți, firesc, mă-ncrunt și eu. Dacă te-agăți de
Ieşirile din tunel s-au făcut mai mereu în spaţiul din dreapta. Traversarea s-a făcut pe partea stângă a ochiului, pe curba dintre cele două îndoieli unde se aşează nepriceperea sugrumării dintre cele două capete în
Tu mă iubești mai demențial, mai nu știu cum, dar nici nu vreau să știu de ce, iubito – fă-mă insular, naufragiat – fără scandal – fă-mă sa pierd noțiuni elementare, dar dintre toate timpul
Din toate nouă vieții și-o suită de ovații Stau întins. "-Unde?" Pe masa de operații Pentru intervenție pe cord Atașat de un corb, am fost un orb. Cu o voce blândă, cu o bătaie de
Cuvinte scrise in pustiu, Cuvinte albe, de pe coala Cuvinte dintr-o minte goala. Cuvinte verzi, scrise frumos Cuvinte scrise cu un rost, Cuvinte verzi, imbratisate Cuvinte cu un zambet toate. Cuvinte rosii, fara prag Cuvinte
Într-o lume saturată inflaționist de imagine, apelăm în mod paradoxal tot la imagine pentru a ne salva de efectul de supra-acumulare! Artistul fotograf își asuma involuntar un rol soteriologic, el se plasează în zona percepției
In linistea noptii se aude un zgomot E un semn de intrebare Ce doreste raspunsuri. Miroase a vechi Miroase a nou, Nu mai stiu cine sunt Cine am fost Nu ma mai stiu pe silabe