Trezitu-m-am în vis Privind spre golul nopții Un strigăt din abis Șoptind în voia sorții. M-am îndreptat agale Călăuzit de lună Spre șoaptele domoale Din ziua cea nocturnă. Plutind în vis feeric Prin constelația de
Era un deal în spatele casei bunicilor mei cu care mi-am măsurat mult timp, cresterea. Un deal pe care o vreme nu l-am putut urca. Bunica zicea - "atât pentru anotimpul ăsta, copilă! Mănânci, dormi,
Astăzi, inima mea - ca izvorul cel iute și drumul lung, șerpuitor - e o bătaie de dor!
Tu, lacrima de înger nemuritoare, ce îți dorești acest suflet nevolnic, muritor… Tu, zeița născută de eternitate, ce îți dorești aceasta piatra zdrentuita de timp, fișciuita de vinovații, și schijelita de dalta patimilor acestei lumi
Satul se întindea cuminte printre grămezile de delușoare, împădurite încă pe alocuri, din care zâmbeau casuțe ticluite ca în poveștile de odinioară. Valea încă părea cufundată în neuitare, în timp ce doar ici colo câte
Când vine vorba despre libertate, câți oameni, tot atât de multe înțelesuri. Principala diferență dintre unii și alții fiind unde aleg să o caute și să o găsească: în interiorul lor sau în exterior. De
Vara mea are-n cosiţe Licurici şi gărgăriţe Zburdă, cântă, hohoteşte, Crinii toţi îi înfloreşte, Scaldă grâul în lumină, Prinde cerul de tulpină Şi-l întoarce către soare Ca să-i dea altă culoare Pe cireşi îi pârguieşte,
"(...) Cine a spus că miracolele sunt irecognoscibile, în sensul că sunt camuflate prin întâmplările de toate zilele, că sunt împlinite, în aparență, de către oameni care seamănă cu noi toți, oamenii de rând?" "Unii
Te-ai gândit ce carieră vei urma după terminarea facultății? Vrei să-ți dezvolți gândirea de business și să intri în competiție cu ideile tale? Înscrie-te pe Platforma Y, descrie-ți ideea într-un articol și intră în concurs:
Farmecul discret al autenticității. Există, în București, spații în care poți regăsi ceva din spiritul vremii când boema artistică își trăia "vârsta de aur". Într-un cadru retro-elegant, scena Sălii Mari a Naționalului bucureștean, te învăluie
Cine se adăposteşte de sine pierde contactul cu daimonul său etic. Cine se decide să locuiască în sine, în umbra şi în lumina sa, află, încet-încet, ceva despre ordinea universală. Daimonul începe să vorbească. (Andrei
Rebel plimbam azi steaua mea Spre un refugiu, ca să poată Să-mi strălucească-n nopţi cu nea Când doar nimicul o să-ncapă. Rebel plimbam convingerea Că doar sublimul mi-a rămas Să-l leg de suflet dor de
Te iau de la matematică, de la fizică cuantică, de la ultimul fir de nisip şi spune-mi, dacă există ceva aici, viu sau mort, care să nu aibă memorie. Ţi se pare că e vorba
Aș putea să-ți fiu soare... Rază în a curcubeului culoare Să-ți mângâi cu căldură chipul Să-ți învelesc cu dragoste trupul. Aș putea să-ți fiu furtună În stropi vii să mă preling Peste trup și să
Of! Și câteodată bate Și cu stele și cu nori Și cu moarte și cu flori Vântul, pe la noi prin sate. Un amestec de durere, Cu nădejdea că va fi Mai senin în zori