Puteți susține WebCultura, cu ce sumă doriți, prin intermediul butonului PayPal de mai jos. Mulțumim!
Emoționanta poveste a unei femei cu personalitate multiplă. Istorisită chiar de ea.
“Bună, numele meu este Luna. Am 21 de ani, sunt studentă la Istoria Artei, conduc o grupare artistică – “Sabat” -, îmi plac revistele de specialitate și arta.
Dedublarea personalității este o afecțiune care se produce din cauza unei traume severe suferite în copilărie. Pentru că oamenii de știință nu știu pe deplin cum funcționează creierul, nu se știe exact ce se întâmplă de fapt, dar, în principiu, pe parcursul traumei, copilul se va disocia de trupul său și de ceea ce se petrece în jurul lui, iar în momentul în care aceasta se petrece în mod repetat, creierul începe să se împartă în diferite părți, care au diferite conștiințe și amintiri diferite.
În acest moment există șapte persoane care “ies la suprafață” dinlăuntrul meu. Suntem cu toate fete, ceea ce este destul de neobișnuit: de obicei, în oameni există o combinație de băieți și fete, dar nu și la mine.
Eu sunt Luna, “gazda”, ceea ce înseamnă că eu ies la suprafață de cele mai multe ori, dar nu eu am fost mereu gazda: au existat ani în viața mea în care alte persoane au fost cele care au deținut mai mult controlul asupra corpului meu.
Există apoi Ramona și Eleanor. Ele sunt gemene. Ele au între 10 și 20 de ani. Vârsta lor variază, ceea ce înseamnă că, atunci când ies la suprafață, pot avea orice vârstă între 10 și 20 de ani. De obicei au o vârstă de peste 16 ani, dar asta poate depinde.
Mai este și Beth. Beth are aproape 30 de ani. Ea nu apare atât de des. Ea este mai mult un organizator interior. Îi place stilul retro al anilor 1950. Unul dintre roluri ei majore este de a păstra încuiate “alteratele” care nu apar în față. Motivul pentru care ele sunt închise este acela că există o diferență între “părțile traumatizate” și cele “aparent normale”, iar părțile traumatizate sunt cele care păstrează amintiri ale traumei. Acele părți există în mine, dar cele mai multe dintre ele sunt blocate pentru că încă nu mă simt în stare să mă confrunt cu amintirile traumei.
În afară de acestea, mai le am pe Bunny și Nugget care sunt cele două fetițe “aparent normale” din părțile care mă compun. Ele au cinci, respectiv șase ani. Sunt jucăușe și drăguțe și este o plăcere să fie în preajma ta. Și au tendința de a mă face fericită. Dacă sunt supărată, ele vor ies la iveală. La fel: dacă în în preajma mea este cineva supărat, ele ies la iveală pentru a încerca să-i ridice moralul.
Și mai este și Eve. Nu știu prea multe lucruri despre Eve. Ea este o “parte traumatizată”, dar iese în față, nu foarte frecvent. Da, în esență, ea este un fel de mister.
În general, atât medicii cât și societatea au mari bătăi de cap când au de a face cu oameni care sunt multipli. În fapt, vreau să spun doar atât: la naiba cu ei! Acesta este felul în care suntem, acesta este modul în care trăim și nu există nimic greșit în asta. Motivele pentru care suntem astfel pot fi abuzurile suportate și lucruri rele care ni s-au întâmplat. Însă am reușit să supraviețuim tocmai datorită afecțiunii de dedublare a personalității. Prin urmare, chiar dacă este greu să trăiești ca într-o democrație, nu voi uita niciodată că tocmai afecțiunea aceasta este motivul pentru care încă sunt aici.”
