Lipește-ți palma de a mea, Punct cu punct, Întâi degetul mare, apoi următorul, Și tot așa, Tu ești reflecția mea în oglindă, Eu sunt a ta... Zâmbesc ștrengărește în colțul gurii, de sensul născut în
în mirabila intimitate dintre poezie și verbele hermafrodite există acolo un tainic element de polemică între organic și anorganic chimia nonmateriei îl asemuie cu gânguritul emoțiilor care nu au mamă nici tată
Iubește-mă doar tu, N-am nevoie de lumea toată Ca să beneficiez de fericire nelimitată Pe-o perioadă determinată Sau pentru întreaga viață... Iubește-mă de dimineață, În pragul zilei, sau în amurg, Cu pasiune, cu sau fără
20 de minute cu îngerul este o piesă tragicomică scrisă de Alexandr Vampilov, în 1962. Titlul piesei este simbolic. Imaginea lui Homutov, care este confundat cu un înger, se evidențiază într-adevărat de ceilalți. Homutov este
Îți poți imagina nemărginirea sufletului? Pentru că indiferent dacă o faci, tot singur te vei descoperi. Undeva într-un spațiu rece, departe de idealul tău. Îți făgăduiești fericiri, bine și ispravă, însă dai doar de un
Ce e frumos? Să observi doar un singur lucru cat vezi cu ochii? Marea, cerul, iubirea. Și iubirea e infinită... Iubirea nu o vedem cu ochii când vrem, dar o simțim. Uneori nu o acceptăm...Printre
Regina Maria. Ultima dorință de Tatiana Niculescu Bran are drept motiv central inima. Inima care în Evanghelii este sediul emoțiilor, al pasiunilor, al înțelepciunii, al loialității, al dragostei dezinteresate. Cartea este o poveste a inimii
L-am văzut în firul ierbii, În flori de măr,de cais și în magnolii, L-am văzut în zborul lin de vrăbii Și în trilul duios al privighetorii. L-am văzut în adieri blânde de vânt, În dimineți
Am terminat de construit robotul performant Am terminat de șlefuit al lumii diamant Am reușit să fur din timpul cifrei o Floare Nu fur decât o frumusețe trecătoare... Am început să desenez pe clipă în
si-a scris cu lacrimi oarbe afișe pe care lumina le-a lipit pe granițele unei țari locuite numai de oftalmologi avea nevoie de bani să-și plătească operația pentru recăpătarea vederii suma încherbată i-a fost inutilă chirurgii
Când răsare luna peste ape simt că-mi ești cu sufletul aproape, lacrimi dulci de fericire de sub pleoapele-mi grele cad pe obrajii care de emoție îmi ard când alt răsad de flori de dor plantez
Întoarce-te acolo unde se smulg speranţe în faza de mugur din disperate piepturi ce n-au avut în faţă decât necuprinse distanţe de naivele visuri curmate atât de prematur. Întorce-te acolo unde viilor li se pironesc
Iar zorii se ivesc, Iar noaptea trece... Spre depărtări privesc Și lacrima e rece . Doar gândul e hoinar Încearcă să alunge, Tristeți ce iar apar... Și dorul mă înfrânge. Și inima îmi bate Iubirea-adăpostind,
m-ai răzgândit de fiecare dată și îmi părea firesc să spun je t'aime, fără să știu că-n lumea-ți complicată iubirea este doar o rimă de poem... mă vei privi o vreme pe ascuns. despovărat... în
Te-am scris cu cerneala din sânge, Timpul se stinge și pare că n-ajunge, dar pe suflet mirajul e viu și se scurge în valuri, în pete de om și pustiu... Pe mine mă știu, pe