Ești crudă și străină O sublimă mandolină, Căci ai inspirat... ignorând Chiar și războiul din Levant! Ce mai deții din neant? Poate o armă nucleară... binele tot sperând, De dorul Tău oftând... doar frunzele în
Doamne,ce cântec mi-a fost dat să aud pe țărmul unui fluviu ce curgea prin noapte! Deşirat în sunet până la marginea spațiului, chitaristul zvârlea în aer dulcele cântec. Ay, ascultați voi bucuria şi durerea mea,
Aștept. Întotdeauna aștept, Șoapta născută din piept, Să-mi sufle-n ureche, discret, Câ visul se va-ntâmpla concret. Aștept neîncetat. Asta e drept! Nu știu nici eu ce aștept! Ca un om însetat în deșert, Aștept împlinirea
Eu as putea oricând sa zbor sa ma desprind de toate lucrurile care ma tin legata asa cum legi un balon cu o ața ca sa nu se ridice spre cer. As putea sa zbor
Timpul m-a facut sa intalnesc mai mult suflete decat trupuri. Am cunoscut suflete insetate de o vorba buna, calda, de o imbratisare. Pe cat de multe suflete, pe atat de multe vise, trairi, dorinte… Am
Privește-mi sârma, cum merg tăcut pe ea, Cu pași micuți, echilibrați, De prea mulți ani, de prea mult dor. De ce? Mă-ntrebi. De ce o sârmă? Când pot s-alerg pe dealuri înflorate Sau pot să
Am întins mâna stângă spre cer Și mi-au căzut în ea câteva clipe Bătrâne, obosite si urâte Și eu reflectată în ele Am întins mâna dreaptă mai apoi Și am simțit o mâncărime ușoară, o
Cu moartea m-am împăcat. Ea nu e decât celălalt capăt de drum. Poate voi alunga, totuși, viermii din ochii trupului meu? Meditez. O poartă ruginită scârțâie de parcă își plânge cavernele săpate de ploi. Mâna
Lângă fereastra luminată te-am adus Și dezbrăcată te găsești deodată Stai pe fotoliu și privești în sus Și-atunci o Frumusețe se arată Deschid fereastra să simțim mai bine Cum viața înflorește pentru noi Ți-ai luat
Nouă era numărul său. Că era aducător de noroc sau ghinion nu știa și nici că ar fi vrut să știe. Știa doar că de la o vreme acesta se împleticise atât de strâns cu
Te plimbi pe munți, te plimbi la mare Și mai mereu ești în plimbare... Te plimbi în gând, te plimbi în vise Tu știi... la mine-s porțile deschise Te plimbi pe unde apa curge lin
O șoaptă plăcută îmi cântă oda cea demult pierdută, în sufletul veșniciei. Îmi râde că așijderea va veni și la perna mea, va căuta sub ea acel semnal de sclipire, dar tot ce va găsi,
Da, ne iubim... esti fericit? Totuși, drama... se intuia de cand ne-am întâlnit! Din Jalea ta, prin inima mea... către faimoasa, Măiestria ta.
Bună ziua! Numele meu este Jane și am de spus ceva important! Știu că nu este bine ca un copil să abordeze direct unele probleme! Mi s-a întâmplat să fiu pusă să îmi cer scuze
Uneori credem ca suntem mai mult si ca putem sa reusim mai mult decat suntem si putem in mod real. Si nu este orgoliul cel care ne determina, ci alti factori de care nu suntem