mai putin dor

mai putin dor
şi mai multă iubire, mai puţini ochi aţintiţi asupra mea, mai mult din tine cu mine, un cer mai întreg, mai putină înfricoşătoare dorinţă ne-ar fi cu putinţă. dacă înfloresc pe marginea unei prăpastii să 

August

August
Noapte de august cu-o singura vina Ca eu am sfarsit pe un drum din praful caruia rareori ma aduni Noapte de august in care nu ma mai vrei Nu–mi mai arunci rochia in iarba neagra 

Moment

Moment
mă așteptai... priveai cum plouă cu degetul tău scriai o poezie pe geamul acoperit de lacrimile ploii apoi, ploaia a stat s-a așternut ceața peste oraș. ar fi trebuit să fie iarnă... îmi urmăreai pașii. 

nu-i așa?

nu-i așa?
nu-i așa? nu-i așa că dacă m-ai iubi ai țipa cu țipăt de cocor albastru împrăștiind negura sorții și înserările sângerânde ale vremii, astfel încât, stoluri de corbi să se împrăștie ca niște demoni eliberând 

Accept

Accept
la scânteia lampii frunzăresc pagina launtrului ___ a câta         oare ?! Cuprinsă-n coperta anilor Mă văd déjà silabă-n Chitara greierului flamând Cobor cărarea Ce duce-n pământ Mă rog să exist Ating o 

Podul

Podul
În lipsa cuvintelor noastre, Podul pe care ne-am sărutat prima dată A îngheţat în uitare. E doar resemnare şi muzică-n surdină. Notele din lăuntricul nostru Se împrăştie pe un portativ erodat E doar un sunet 
1 87 88 89 90 91 95