Hai, paseste

Hai, paseste
Din durere iti cladesc Un templu. Hai, paseste. Te-asteapta flori ce se-ofilesc Pe marmura prea rece... Stiu, nu-ti doresti un sceptru Coroana ti-e prea mare Si-n fata ta doar usi se-nchid Si freamata zavoare. Esti 

imaginea vieții

imaginea vieții
cu ochii închiși asculți țipătul pescărușilor străbătându-ți inima, iar pașii tăi se trezesc răscolind marea însângerată doar gândurile ți-s departe, în lunca verde în care mierla îți dăruiește sufletul ei ca un obol al primăverii 

Amintiri

Amintiri
Pe aripi de vânt se duc iluzii și vise, Fără să se mai întoarcă vreodată... În negura nopții nebunia pândește, Iar disperarea se strecoară ușor Mintea devine un labirint încâlcit Sufletul încărcat se luptă să 

Ceaţă de fericire

Ceaţă de fericire
Ce ne-a mai rămas? Trupul gol al speranţelor mute şi îngheţate. Momente efemere şi gânduri desirate. Căutăm prin cotloanele fericirii mascate. Îmbrăcăm zâmbete din amintiri uitate, Ne ţinem de mâna, evadăm împreună, Mă iubeşti în 
1 87 88 89 90 91 96