O dimineaţă sinceră a certitudinii

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

certitudiniTimpule, măturătorule de sentimente învechite,
De ce aştepţi să-mi treacă toamna?
De ce o laşi să îmi cerşească clipe?
Mai am puţine şi sunt încărunţite.

De ce, în fiecare dimineaţă,
Îmi pui în păr o floare albă de speranţă?
De ce-mi numeri dorinţele mate,
Atunci când păşeşti grăbit pe uliţele mute?

Ah, de-ai şti…
Uşoare-mi sunt visele
Au ajuns înaintea mea sus, în ceruri.
Aş vrea să te blochez în ele,
Chiar dacă ştiu că mă mint nestingherite.

Timpule, mai lasă-mi puţină putere,
Căci e prea înalt muntele durerii
Şi am nevoie să mă caţăr pe calmele creste
Ca să-mi alcătuiesc un nou început…

Dar să nu-mi mături umbra trecutului,
Căci dincolo de ea încă mai cred că este –
O dimineaţă sinceră a certitudinii…

Cristina Popovschi

Cristina Popovschi De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu