De m-ai minţit cu ochii
Voi arunca în ei
Tot albul cupelor de crin
Să nu mai văd castelele
Năluci, ca timpul trecătoare
Scoase-n zi de sărbătoare
De la sertar, din vechiul scrin
De m-ai minţit cu şoapta
Voi smulge din ureche solitarii
Ce mi i-ai pus cu buzele fierbinţi
Şi îi voi da să-mi toarne făurarii
Pecete peste visul
Ucis în zilele cuminţi
Am să-ţi spun că i-am vândut
Pe-o cupă de absint
Şi am băut-o cu-n poet
Ce mi-a-nchinat
Cel mai frumos sonet…
Şi nu am să te mint!
