Iubire cu-mprumut

imprumutNoapte bună
iubire cu-mprumut
ţi-aş spune adio de-aș ști
că-n zori
fără tine în suflet
m-aș trezi
te du,
dormi dus în adâncuri
purtat de visarea amară
ia-ți luna să-ți fie martor voit
foşnind printre brazi
peste drumul albastru
de gânduri croit

te-ntinde la umbra pomului Vis
şi lasă-l să-și picure roua
nu irosi nici un strop de visare
visează la alta!
(viseaz-o pe-a doua)

eu mă arăt mult prea slabă
chiar de mine mă mir
gândeam mai înalt altă dată
și-acum atârn doar de-un fir
de-un fir mai subțire
ca dâra lăsată
de-un foc tras la tir

Ca glonţul ce pleacă din puşcă
aș vrea să mă lovesc de ceva
tânjind ca durerea întâmplată
să mă convingă
cumva.

Maria Cernegura

Maria Cernegura De același autor

Născută şi crescută în zarea muntelui Cernegura, la poalele dealului Cârloman, pe strada Florilor din cartierul Ţărăncuţa, la o aruncătură de băţ de pârâul Borzoghean, dincoace de cimitirul Eternitatea, fiica lui Maria şi a lui Vasile, oameni adesea prea cuminţi şi la locul lor. De profesie doctor de suflete.

Recomandări

Adaugă comentariu