Maci

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Câte tăceri cu flori de cireş s-au scuturat
şi câte regrete vântu-a şuierat
când a văzut câte zăpezi s-au aşternut
între micimea paşilor mei şi zilele de mai…

Uite, câtă linişte asurzitoare-n jur
şi câtă lume cărând rutina-n saci
şi câte zambete-aş fi cules
din câmpul plin de maci
şi-s pe genunchi rugând pământul
să crească macii mei curând,
că-mi pierd şi unghiile-n carne
strângând un fir de amintire.

maci

Siminiciuc Laura

Siminiciuc Laura De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu