Nu am fost, sunt și voi fi mereu
De câte ori din lut am să renasc
Același suflet într-un vis mai greu
Sau mai ușor, depinde cea rămas
De învățat și de parcurs la pas.
Pământul ne adună după a lui știre
Nimic întâmplător – nici când vezi ruine
Trecutul de prezent legat prin amintire
E pentru a nu uita că el nu ne-aparține.
Sunt eu, și tot ce-am adunat e-n mine
Și pentru totdeauna îmi aparține.
Când am pierdut sau lupte am câștigat
Ori am sărăcit, ori am devenit bogat
Condamnat sau liber în propriul regat.
Când iubirea, visul și liniștea curg în mine
În susurul lor se trezesc o mulțime
de legături ce mă poartă către cine sunt
Sfera se-nchide și iar se pune punct.
